Statuia papei Ioan Paul al II-lea instalată la Roma va fi restaurată din cauza unei asemănări cu Mussolini

O statuie a fostului papă Ioan Paul al II-lea, despre care unii spun că seamănă cu dictatorul fascist Benito Mussolini, va suferi o „operaţie estetică” în adevărat stil italian, relatează The Independent, citat de Agerpres.

Monumentul din bronz masiv, înalt de cinci metri, amplasat în faţa gării Termini, a fost dezvelit pe 18 mai, în ziua în care fostul papă ar fi împlinit 91 de ani. Statuia lui Ioan Paul al II-lea, beatificat pe 1 mai, are capul rotund, aşezat direct pe trupul înfăşurat într-o mantie largă, deschisă, sculptată în stil minimalist, care simbolizează dorinţa suveranului pontif de a-i ocroti pe credincioşi.

Însă forma statuii, rotunjimea capului şi trăsăturile feţei n-au fost nici pe gustul bisericii, nici al oamenilor de rînd. Ziarul Vaticanului, L’Osservatore Romano, arată că este „prea sferic” capul papei. Publicul a mers cu criticile mai departe, spunînd că figura papei seamănă cu cea a lui Mussolini sau chiar cu a unei creaturi din „Star Trek”. Un sondaj realizat online de cotidianul La Repubblica arată că la 86% dintre romani nu le este pe plac statuia.

Astfel, la patru luni după ce a statuia a fost dezvelită, autorul ei, sculptorul italian Oliviero Rainaldi, se arată gata să facă unele îmbunătăţiri, deşi susţine că oamenii „au înţeles greşit” conceptul de bază: „deschiderea spre lume” a lui Ioan Paul al II-lea. Autorităţile locale doresc o îmbunătăţire semnificativă a aspectului statuii, recomandînd schimbări serioase la faţa, capul, braţele, mantia şi umerii monumentului.

Cînd statuia a fost dezvelită, primarul Romei, Gianni Alemanno, a refuzat mai întîi să se alăture criticilor, fiind apoi de părere că opinia publică va decide soarta statuii. „Dacă publicul are o părere negativă, va trebui să o luam în considerare”, a spus el. Date fiind criticile la care a fost supus fără încetare monumentul, este de aşteptat ca lucrările să înceapă în curînd.

În mod ironic, alţi critici ai statuii spun că spaţiul aflat dedesubtul mantiei papale ar putea fi folosit ca adăpost de oamenii străzii, lucru care i-ar fi plăcut în schimb fostului papă, predicator al compasiunii. De altfel, şi sculptorul Rainaldi spunea: „Dacă un om al străzii ar avea nevoie de un loc de dormit şi l-ar găsi sub statuia mea, aş fi mulţumit.”