Şobolanii – un pericol real pentru sănătatea noastră

Numărul şobolanilor a crescut alarmant azi, iar asta pune deja în pericol sănătatea, pentru că aceste animale transmit boli severe, chiar letale, omului. Din cauză că pot călători pe distanţe mari (în trenuri, vapoare şi chiar avioane de marfă), şobolanii pot transmite boli din diverse părţi ale globului, în zone unde populaţia nu are deloc imunitate naturală.

În cele ce urmează, redau cîteva din bolile infecţioase datorate acestor rozătoare. Boala Sodoku sau febra muşcăturii de şobolan este provocată de spirillum minus, o spirocheta din sîngele şi saliva animalului. Aceasta este transmisă prin muşcătură la om. Manifestările apar însă doar după ce plaga s-a vindecat. Astfel, la locul muşcăturii se va dezvolta o ulceraţie şi într-un al doilea timp apar: febră ridicată, frisoane, durere de cap, delir, dureri musculare, chiar deces. Aceste semne sînt urmate de o erupţie generalizată. În absenţa tratamentului, febra şi erupţia reapar prin accese timp de cîteva luni. Majoritatea cazurilor de boală au fost descrise în Japonia, cazuri sporadice fiind raportate şi în Australia, Africa, America şi deja şi în Europa. Boala muşcăturii de şobolan este destul de rară în România, iar din cauza aceasta numărul exact de cazuri nu este cunoscut.

Leptospiroza este o altă boală transmisă de şobolan, prin contactul omului cu solul sau cu apa, contaminate cu urina rozătoarei şi este cea mai întîlnită boală infecţioasă transmisă de la şobolan la om. Persoana infectată prezintă, după perioada de incubaţie (21 de zile), febră, tulburări hepatice, renale, aceasta avînd nevoie urgentă de îngrijire medicală, pentru că boala poate duce la deces. Prin contactul cu alimente contaminate de rozătoare, omul se poate îmbolnăvi de listerioză, care este o boală infecţioasă, cu o perioadă de incubaţie între trei şi zece zile, însoţită de dureri articulare, inflamarea ganglionilor, erupţii, febră.

Rabia este transmisă la om prin muşcătură şi este o boală infecţioasă cu o evoluţie rapidă, caracterizată prin tulburări grave ale sistemului nervos central (encefalomielita), terminîndu-se întotdeauna cu paralizie şi moarte. Agentul cauzal al bolii este virusul rabic.
Sindromul pulmonar cu hantavirus se caracterizează prin transmiterea prin intermediul rozătoarelor sau prin respiraţia aerului infectat cu hantavirus la om. Este o boală infecţioasă caracterizată prin simptome asemănătoare gripei, cu diferenţa că progresul rapid al problemelor de respiraţie poate pune în pericol viaţa bolnavului. Ciuma (Pesta) este răspîndită de şobolani prin intermediul puricilor orientali. Celebra epidemie de ciumă din evul mediu a fost împrăştiată, fapt dovedit deja, de şobolani şi boala pandemică ar fi apărut în China, în urmă cu 2000 de ani, şi s-ar fi răspîndit în întreaga lume ca urmare a călătoriilor pe Drumul Mătăsii. Infecţii cu Yersinia pestis, agentul etiologic al bolii, continuă să apară izolat încă în America de Sud, în unele zone din Asia, dar mult mai multe cazuri au fost înregistrate în Africa. Cercetătorii avertizează chiar, că o nouă pandemie de ciumă este încă oricînd posibilă în zilele noastre.

La om, boala se dezvoltă sub forma bubonică, care e forma cutanată a bolii, care este transmisă de la şobolani la om prin înţepăturile puricilor. Dacă bacteria ajunge la plămîni, provoacă pesta pulmonară, care devine transmisibilă de la om la om prin tuse. În prezent, un pericol deosebit îl reprezintă toxoplasmoza, provocată de Toxoplasma gondii care este transportată de şobolani. La femeile gravide care fac infecţia pentru prima oară în timpul sarcinii, parazitul se poate transmite către copil şi poate duce la avort, moartea nou-născutului, sau la malformaţii fetale grave. Salmoneloza (toxiinfecţii alimentare) este cauzată de Salmonella, care se poate dezvolta în sistemul de canalizare, fose septice, gunoaie şi în alte medii umede. Aceasta trăieşte, în principal, în excrementele de şobolani. Şobolanii mai pot transmite, direct sau prin intermediul animalelor domestice, şi alte boli precum: scabia (rîia), lepra, tifosul, şi trichineloza.

Pentru a limita riscul acestor boli sînt necesare deratizarea şi asanarea subsolurilor. Trebuie rezolvată totodată şi problema evacuării la intervale scurte a ghenelor şi efectuarea deratizarii cu temeinicie. De asemenea, trebuie luate măsuri pentru limitarea accesului în locuinţe a rozătoarelor. Se vor evita şi zonele infestate cu şobolani vii sau morţi, sau cu excremente de şobolan. Se ca ţine cont şi de faptul că folosirea aparatelor cu unde electromagnetice şi ultrasunete ţine bine şobolanii la distanţă.
Dr. Liana Monica Deac,
medic primar epidemiolog

Articole din aceeasi categorie