Soarele şi pielea

Este important de ştiut că adesea pielea poate fi afectată în mod negativ de soare, pentru că razele solare emit radiaţii de tip UVA, UVB si UVC, dar cele din urmă sunt oprite de stratul de ozon. Radiaţiile de tip UVA (Ultraviolete A) sunt cu lungime mare de undă şi reprezintă mai mult de 90% din razele UV de la suprafaţa pămîntului, fiind prezente indiferent de anotimp sau de vreme. Acestea ne afectează pielea degradând-o, pătrund adânc în piele până la celulele dermului, accelerează îmbătrânirea prematură şi pot provoca alergii solare, hiperpigmentări sau fotosensibilizări. Radiaţiile UVB (Ultraviolete B) au lungime scurtă de undă, ating epidermul şi stimulează bronzarea, dar în cazul unei expuneri îndelungate pot provoca insolaţii şi arsuri solare.
Distrugerile celulare cauzate de radiaţiile solare sunt adesea ireversibile, deoarece modifică ADN-ul celulelor pielii, distrug colagenul şi elastina, rezultând formarea ridurilor, apariţia aluniţelor, putând duce chiar şi la formarea cancerelor de piele. Expunerea prelungită la radiaţiile ultraviolete determină modificări cronice ale pielii, care pe termen lung declanşează melanomul, care este cea mai agresivă formă de cancer de piele. Acesta continuă să crească an de an ca incidenţă morbidă şi la noi în ţară şi el este strâns legat de frecvenţa expunerii neprotejate la razele solare sau la lămpile solare. Nu se va uita nici că spectrul solar este compus şi din radiaţii infraroşii, care pot fi benefice sau dăunătoare pentru organism, în funcţie de doza primită şi sensibilitatea organismului nostru la ele. De asemenea, acestea pot avea efecte cronice, după expuneri repetate şi neprotejate, fiind adjuvante negative pentru cataractă sau cancerul cu celule scuamoase ale conjunctivei.
Pe lângă toate efectele negative, lumina solară are bineînţeles şi efecte benefice, ajutând la fixarea vitaminei D3 şi a calciului în organism, realităţi utile dezvoltării armonioase a copiilor noştri. În acest sens, sunt suficiente până şi expuneri zilnice la soare de doar 15 minute, care ajută şi la: creşterea toleranţei la stres, diminuarea unor simptome premenstruale, reglarea somnului, menţinerea sănătăţii psihice, dar şi la ameliorarea diferitor boli cutanate, precum dermatita atopică, vitiligo şi psoriazis.
Intervalul de timp în care soarele este cel mai nociv este 10 AM – 16 PM vara, când stratul de ozon este subţiat. Intensitatea radiaţiilor solare diferă în funcţie de zona geografică, relief, anotimp şi gradul de poluare atmosferică. Este recomandat când stăm la soare să folosim o cremă pentru protecţie solară, pe toată perioada expunerii. Afirmaţia conform căreia crema trebuie folosită doar când mergem la plajă este falsă, pentru că ea ne trebuie şi după ce ne bronzăm şi pentru că bronzul natural oferă, totuşi, o protecţie extrem de redusă. Apoi, cei care sunt de părere că în zilele noroase nu este nevoie de protecţie solară se înşeală şi ei, deoarece radiaţiile UV nu sunt legate de temperatura de afară sau de vizibilitatea soarelui şi ele penetrează fără nici un efort stratul de nori, care desigur nu poate funcţiona ca un perfect scut-ecran protector. Multe persoane tind să creadă, că dacă au culoarea pielii mai închisă şi prezintă melanină mai multă, sunt feriţi de probleme, dar şi ele au un risc pentru cancerul de piele, nefiind nici ele imune.
Statul la plajă raţional, ca timp de expunere, va fi relaxant şi bine venit, pentru fiecare dintre noi, dacă vom fi cumpătaţi şi în această vară.
Dr. Liana Monica DEAC