Siguranţa alimentară şi alimentaţia raţională în vremea pandemiei

Şef lucrări dr. Laura Gavrilaş: “…să depășim această perioadă sănătoși, activi și fără kilograme în plus”

Nutriționistul dr. Laura Gavrilaș, șef lucrări în cadrul Facultății de Farmacie a Universității de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca, avertizează într-un interviu acordat ziarului Făclia că, în această perioadă de recluziune impusă, modificările comportamentului alimentar pot avea impact negativ asupra sistemului imunitar, asupra statusului ponderal și, nu în ultimul rând, asupra sănătății fizice și mentale.

D.Ş: Izolarea şi lipsa mişcării favorizează creşterea în greutate. Mulţi oameni şi-au schimbat stilul de viaţă şi obiceiurile. S-a ajuns la umplerea cămărilor, la un program dezorganizat de mese. Care sunt sfaturile dvs? Cum ar trebui oamenii să abordeze aceste zile de recluziune impusă?

Dr. Laura Gavrilaș: Sunt într-adevăr o serie de aspecte relevante care îngreunează obiceiurile de stil de viață sănătos în această perioadă. Spre exemplu, accesul limitat la alimente proaspete poate avea ca și consecință un consum crescut de alimente înalt procesate bogate în grăsimi, zaharuri și sare. Aceste modificări ale comportamentului alimentar pot avea impact negativ asupra sistemului imunitar, asupra statusului ponderal și, nu în ultimul rând, asupra sănătății fizice și mentale. În tot acest context, cu o bună organizare și disciplină, chiar și cu mai puține ingrediente sau mai puțin variate putem continua să avem obiceiuri alimentare sănătoase. Prima recomandare în acest sens ar fi să ne facem o strategie a meselor, să programăm un meniu pentru câteva zile, în funcție de actualul program al zilei. În felul acesta putem să luăm în considerare ingredientele pe care le avem deja cumpărate și să ne facem restul de cumpărături rațional, fără a pune în coș alimente pe fond de panică. Prioritizați ingredientele proaspete și cele care au o durată de valabilitate redusă și păstrați alimentele neperisabile pentru perioade în care cele proaspete nu vor fi disponibile. De asemenea, se poate observa o tendință de consum alimentar pe fond de plictiseală, caz în care ar trebui programate activități pe întreaga perioadă a zilei care să ne țină ocupați.

D.Ş: Spre ce alimente ar trebui sa se orienteze oamenii?

Dr. Laura Gavrilaș Apelați cu încredere la fructele și legumele congelate în absența celor proaspete. Acestea sunt o modalitate convenabilă de a include, în această perioadă, fructele și legumele în proporția optimă în alimentație, având un profil nutritiv similar cu alimentele proaspete. Consumați alimente bogate în fibre alimentare care contrbuie la menținerea senzației de sațietate pe termen lung și au marele beneficiu de a aduce, în plus, o serie de nutrienți cu activitate biologică importantă, majoritatea și cu rol în susțienerea sistemului imunitar. Mă refer aici la fructe, legume, care am spus anterior pot să fie și congelate, dar și cereale integrale, paste integrale, orez integral, quinoa sau leguminoase (fasole, năut, soia) și linte. Din fericire, marea majoritate a celor din urmă menționate pot fi depozitate și utilizate perioade mai lungi de timp. Lista de cumpărături mai poate include și fructe oleaginoase (nuci, migdale, alune pădure etc) și fructe uscate care pot fi folosite cu succes pe post de gustări sănătoase, însă trebuie să fim atenți la porții (maxim 30 g sau o mână mică), întrucât acestea aduc foarte multe calorii. O altă manieră prin care putem să contribuim la o stare bună de sănătate este păstrarea unei hidratări optime, consumul frecvent de apă fiind o modalitate simplă și la îndemână de a limita excesul băuturilor carbogazoase îndulcite. Încercați să gătiți cât mai mult acasă, în detrimentul mâncărurilor comandate de la catering și reduceți porțiile cu 10-15% față de perioada în care obișnuiați să fiți mai activi.

D.Ş: Siguranță alimentară ce ţine de respectarea anumitor reguli.

Dr. Laura Gavrilaş: Consider că în tot acest context epidemiologic ar trebui să amintim și de regulile care țin de igiena și de sigurața alimentației. Pe scurt, ar trebui să ne păstrăm mâinile, ustensilele și bucătăria foarte bine igienizate, să separăm carnea crudă de cea gătită și carnea crudă de produsele proaspete (spre exemplu același tocător să nu fie folosit și pentru a tăia carne și pentru a tăia roșii pentru salată), să gătim bine mâncarea, în special ingredientele de origine animală, să menținem mâncarea la temperaturi sub 5° C sau peste 60° C și, nu în ultimul rând, să folosim apă potabilă și materie primă optimă. Este foarte important să urmăm aceste bune practici de igienă pentru a preveni bolile transmise alimentar.

D.Ş.: Consumul de alcool…

Dr. Laura Gavrilaş: Consumul de alcool este un alt subiect sensibil al acestei perioade. Inclusiv Organizația Monidala a Sănătății atrage atenția cu privire la consumul de alcool în contextul COVID-19. Pe lângă efectele nocive bine cunoscute, OMS specifică faptul că aportul de alcool, în special în cantități mari, afectează capacitatea organismului de a face față bolilor infecțioase inclusiv a COVID-19. Consumul de alcool este, de asemenea, cunoscut pentru exacerbarea simptomelor de depresie, anxietate, frică și panică – simptome care se pot intensifica în timpul auto-izolării sau a carantinei. În consecință, se recomandă limitarea consumului de alcool.

D.Ş.: Pe lângă o alimentaţie raţională, sunt de recomandat şi ex fizice?

Dr. Laura Gavrilaş: Statul prelungit în casă reprezintă fără doar și poate o provocare în ceea ce privește păstrarea unui nivel optim de activitate fizică. Din fericire, sunt numeroase alternative la dispoziția celor de acasă, sub forma unor aplicații gratuite sau a filmulețelor cu exerciții fizice disponibile online. În plus, am auzit de idei frumoase din partea sălilor de sport care pentru o sumă modică închiriază echipamente clienților pentru a face activitate fizică la ei acasa. Concluzia este că se poate cu organizare și disciplină, atât alimentară cât și de activitate fizică, să depășim această perioadă sănătoși, activi și fără kilograme în plus.

Dr. Laura Gavrilaș este nutriționist-dietetician, șef lucrări în cadrul Universității de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca, Facultatea de Farmacie, Disciplina Bromatologie, Igienă, Nutriţie

Demostene ŞOFRON