Sărbătorile academice ale Institutului de Istorie „George Barițiu”

Aula „Ferdinand” a Institutului de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române a găzduit, luni seara, o reuniune de grup de neuitat, în cadrul programului organizat pentru celebrarea unui secol de la  înființarea, la 2 februarie 1920, a așezământului menit să întreprindă cercetări fundamentale de istorie a Transilvaniei. 

Moderatorii mesei rotunde cu tema „Institutul de Istorie din Cluj la 100 de ani de existență: oameni, fapte, evenimente memorabile”, la care au participat profesori universitari, cercetători științifici, tineri doctoranzi, reprezentanți ai mediului academic și cultural clujean, au fost  prof. univ. dr. Ioan Bolovan și cercetător științific dr. Mirela Popa-Andrei.

Seniorii prezenți la eveniment, „lorzii”, precum i-a numit profesorul Ioan Bolovan, au relatat, întâi de toate, că pentru ei, Aula „Ferdinand” este un loc al amintirilor eterne. Aici se afla, în trecut, o bogată bibliotecă, cu valoroase cărți, iar cercetătorii au petrecut în această încăpere o parte din viața lor. Știau perfect unde se găsește fiecare volum și respectau regula de a repune în raft, în exact același loc, după studiu, cartea de care aveau nevoie. Impresionant, lorzii se consideră și azi „o familie”, iar optimismul face parte din structura lor existențială. Și-au amintit, cu umor, că au fost, ani și ani, clienții sfătoși ai fostei Cafenele „Arizona” și au relatat, cu haz scriitoricesc, că au reușit să facă din localul popular din „Piața Păcii” „o filială a Institutului”…

„Lorzii” Institului de Istorie „George Barițiu” sunt cercetătorii științifici dr. Ludovic Báthory = Luis, Dumitru Suciu = Mitică, Gheorghe Iancu = Ucu,  Ladislau Gyémánt = Laci (Loți), Konrad Gündisch = Koni, Costin Feneșan, Simion Retegan, Gheorghe Hristodol și lista ar putea continua.

Simion Retegan. Premiul „Nicolae Iorga” al Academiei Române, în 1986, pentru volumul „Dieta românească a Transilvaniei 1863-1864”, Editura Dacia, 1979. Pasionat de cercetarea mișcarii naționale a românilor din Transilvania între 1849-1918. Studii științifice: „Gimnaziul din Blaj în anul popasului transilvănean al lui Eminescu”, „Conferința națională de la Sibiu din 1863”, „Parohiile protopopiatului Cluj în timpul păstoririi mitropolitului Alexandru Sterca Șuluțiu (1850-1867). Participări la congrese și simpozioane internaționale: 1985 – al XVI-lea Congres Internațional de Istorie, Stuttgart, RFG; 1995 – al XVII-lea Congres Internațional de Istorie, Montréal, Canada; simpozioane științifice: 1991, 1995, 1998, 2002 – Budapesta; 1992 – Praga; 1993 – Trento; 1996 – Kracovia; 1997 – Leipzig.

„Sunt, azi, octogenar. Am petrecut în acest institut 47 de ani, 27 înainte de 1989, 20 de ani după. Sunt impresionat de schimbările petrecute după începuturile noastre din 1962”, a spus istoricul Simion Retegan.

Gheorghe Iancu. Premiul Academiei Române, în 1985. Doctorat în 1979, sub îndrumarea  acad. Ștefan Pascu, cu teza „Contribuția Consiliului Dirigent la consolidarea statului național unitar român (1918 1920)”. Teme științifice abordate: „Societatea românească și instituții ale statului în secolul XX – Omul politic și de cultură Valeriu Braniște (1869-1918)”; „Majoritari și minoritari din România în activitatea unor instituții internaționale – Societatea Națiunilor (1919-1940). Documente; „Politica statului român față de minoritățile naționale” (Petiții trimise de minoritari la Geneva).

„Academicianul Ștefan Pascu avea arta de a crea o adevărată atmosferă de sărbătoare la cursuri și evenimentele pe care le organiza. Am avut raporturi excepționale cu domnia sa”, a relatat cercetătorul  Gheorghe Iancu.

Costin Feneșan, discipol al profesorului Sigismund Jakó, membru de onoare al Academiei Ungare de Științe. Specializare în istorie medievală și premodernă, paleografie latină, maghiară și germană. Lucrare de doctorat  cu tema „Mineritul și metalurgia din Banat în secolul al XVIII-lea”, coordonată de academicianul Ștefan Pascu. În 1992, bursier al Fundației Elias a Academiei Române fiind, efectuează un stagiu de cercetare științifică la Arhivele de la Viena, unde descoperă importante documente și le valorifiă în lucrările sale de cercetare, precum „Cnezi și obercnezi în Banatul imperial 1716-1778”, „Administrație și fiscalitate în Banatul imperial 1716 – 1778” și  „Doi cronicari ardeleni din secolul al XVII-lea”. A prezentat valoroase lucrări științifice la al XV-lea Congres Internațional de Științe Istorice de la București din 1980, Conferința Internațională CIBAL de la Tutzing/München – 1981 și la al X-lea Congres Internațional al Arhivelor de la Bonn, din 1984.

„Îmi amintesc de îndemnurile profesorului nostru Constantin Daicoviciu: «Puneți mâna și învățați limba documentelor din Ardeal». Trebuie să subliniez: în mod cert, azi avem nevoie de specialiști în paleografie latină și maghiară și pentru scrierile cu caractere chirilice din Transilvania. Să ne întoarcem la documente. Istoricul David Prodan ne spunea că trebuie să exploatăm la maximum conținutul unui document”.

Prof. univ. dr. Vasile Pușcaș. Premiul Academiei Române „Mihail Kogălniceanu”, în 2007, pentru lucrarea „România spre Uniunea Europeană. Negocierile de aderare (2000-2004)”. Studii de impact: „România și iar România. Note pentru o istorie prezentă, 2007; „Teme Europene”, 2008; „România: de la preaderare la postaderare”,  2008.

„Este o întâlnire emoționantă, în această seară. Toți cercetătorii acestui Institut suntem UBB-iști. Universitea Babeș-Bolyai ne-a făcut pe toți. Faptul că ne întâlnim înseamnă tradiție. Tradiție la UBB și la Institut a fost și crearea instrumentelor de cercetare. Dar azi este nevoie să descoperim și alte metode de cercetare și să evităm un risc de diluare în istoriografie”, a punctat fostul negociator șef în procesul de aderare a României la Uniunea Europeană.

Konrad Gündisch = Koni. Specialist în istoria Evului Mediu, istoria orașelor, istoria socială și istoria mentalităților. Student al profesorului Ștefan Pascu la Facultatea de Istorie a UBB, apoi cercetător științific la Institutul de Istorie „George Barițiu” din Cluj-Napoca, în colectivul pentru studierea documentelor medievale, până în anul 1984, când s-a stabilit în Germania. A fost, între anii 2013-2015, directorul Institutului pentru Cultura și Istoria Germană în sud-estul Europei din cadrul Universității din München (Institut für deutsche Kultur und Geschichte Südosteuropas).

„Eu am plecat în 1984 din România și nu am simțit niciun decalaj față de  Occident”, a evidențiat cercetător dr. Konrad Gundisch, în intervenția sa.

***

În debutul întâlnirii, directorul Institutului de Istorie „George Barițiu”, prof. univ. dr. Ioan Bolovan și prof. univ. dr. Konrad Gündisch, de la Institutului pentru Cultura și Istoria Germană în sud-estul Europei al Universității din München au semnat un protocol de colaborare între cele organisme academice.

***

Aniversarea împlinirii a 100 de ani de la inaugurarea oficială a învățământului universitar în limba română în Transilvania a fost organizată impecabil de Universitatea Babeș Bolyai (UBB).

În urmă cu un secol, la 1-2 februarie 1920, în prezența suveranilor României, Regele Ferdinand și Regina Maria, cu participarea unui mare număr de reprezentanți ai statelor Antantei, se desfășura ceremonia de deschidere oficială a universității clujene, ocazie cu care s-au pus și bazele Institutului de Istorie Națională, azi Institutul de Istorie „George Barițiu”.

Omagierea personalităților care au întemeiat cele două renumite instituții a început, luni, în Aula Magna a Universității. Președintele Academiei Române, acad. prof. univ. dr. Ioan Aurel Pop, rector al UBB, și directorul Institutului de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române, prof. univ. dr. Ioan Bolovan, prorector al UBB, au avut minunata idee de a reconstitui momente emoționante de acum 100 de ani. Pe mari ecrane instalate în Aula Magna a fost proiectată imaginea „La Centenarul Inaugurării Regești”, cu suveranii Ferdinand și Maria și discursul rostit de Rege. Ca și acum 100 de ani, la ceremonie au participat și au luat cuvântul șefi ai misiunilor diplomatice străine din România: ambasadorul Italiei la București, ES Marco Giungi, consulul onorific al Regatului țărilor de Jos la Cluj-Napoca, domnul Wouter Reijers – care și-a susținut discursul în limba română („Sunt 140 de ani de relații diplomatice Olanda-România”, ”Tradiția este Inima. Păstrați mereu vie Tradiția!”) consulul onorific al Spaniei la Cluj-Napoca, domnul Jose Arnau Uson („România și Spania sunt unite și prin împăratul Traian, care a fost spaniol”). Au transmis mesaje de felicitare ambasadele SUA, Franței, Poloniei, Greciei, Cehoslovaciei.

Au rostit cuvântări de suflet acad. prof. univ. dr. Ioan Aurel Pop, prof. univ. dr. Ioan Bolovan, prof. univ. dr. Ovidiu Ghitta, decanul Facultății de Istorie și Filosofie a UBB, dr. Cornel Sigmirean, directorul Institutului de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Șincai” din Târgu-Mureș, prof. univ. dr. Sorin Șipoș de la Facultatea de Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării a Universității din Oradea, prof. univ. dr. Gheorghe Cliveti, director al Institutului de Istorie „A. D. Xenopol” din Iași al Academiei Române, dr. Gheorghe Cojocaru, directorul Institutului de Cercetări Istorice al Republicii Moldova, dr. Cristian Anița, directorul Arhivelor Naționale ale României, prof. univ. dr. Doru Panfil, președintele Filialei Cluj a Academiei Române, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei Andreicuț și Episcopul Eparhiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla, PS Florentin Crihălmeanu.

Corul bărbătesc de cameră „Psalmodia Transylvanica” al Facultății de Teologie Ortodoxă a UBB, dirijat de părintele profesor Vasile Stanciu, a impresionat asistența prin interpretarea magistrală a două piese din repertoriul folcloric național.

Președintele Academiei Române, acad. prof. univ. dr Ioan Aurel Pop: „Universitatea „Daciei Superioare”, azi Universitatea „Babeș-Bolyai”, și-a deschis porțile sub privegherea unui suveran mecena, Ferdinand, care între anii 1927 și 1945 a și dat numele său înaltului for clujean închinat educației. După deschiderea efectivă a cursurilor, petrecută în noiembrie 1919,  a urmat buna organizare internă, cu patru facultăți tradiționale, cu proiectatele catedre, institute, publicații, cu Grădina Botanică…. Regii Ferdinand și Maria, alături de reprezentanții misiunilor diplomatice străine în România, prezente la ceremonia de la Cluj, au legitimat atunci pe plan european și mondial noul așezământ. Astfel, reprezentanții Statelor Unite ale Americii, Țărilor de Jos, Italiei, Marii Britanii, Franței, Spaniei, Poloniei, Cehoslovaciei, Greciei, au rostit discursuri de apreciere, urmați de reprezentanții universităților din Lyon, Strasbourg și Nancy. Toate au fost de bun augur pentru viitorul Universității din Cluj. Ministrul SUA, Wopika, a salutat constituirea universității ca pe o mare victorie a unei țări chinuite și asuprite de mulți prea mulți ani”…

***

Acțiuni ale UBB care au marcat la superlativ celebrarea Centenarului instituției: dezvelirea monumentului „Laudă Cărții”; dezvelirea bustului profesorului Onisifor Ghibu – organizator al activităților pentru deschiderea Universității clujene, participant la realizarea Marii Uniri de la 1918; dezvelirea bustului marelui savant Emil Racoviță, fondatorul  biospeologiei, președinte al Academiei Române între anii 1926-1929; publicarea  monumentalului Tratat de Istorie a României, în 8 volume.

Carmen FĂRCAȘIU