Sărbătoarea bucuriei, reîntâlnirii și tradiției la Bedeciu

Sute de localnici din satul Bedeciu, comuna Mănăstireni, și fii ai acestei localități au luat parte sâmbătă, 1 septembrie, la sărbătoarea prilejuită de cea de a doua ediție a „Întâlnirii fiilor satului”. Alături de ei, au ţinut să fie prezenţi la eveniment numeroase personalităţi ale vieţii medicale, universitare şi culturale clujene, primarii din zona de Nord Vest a Munților Apuseni, precum şi reprezentanţi ai organizaţiilor cultural-patriotice, ai mediului de afaceri şi politic. Evenimentul s-a dorit a fi dedicat Centenarului Marii Unirii iar pentru a acorda respectul cuvenit acestui moment toată sulflarea satului s-a îmbrăcat în straie populare. Totodată, localnicii au ținut să-și arboreze la poarta casei Drapelul României.

Bedeciu, străveche aşezare românească situată la poalele Munţilor Apuseni, a găzduit o adevărată sărbătoare a bucuriei, a tradiției, spectacolului și revederii cu cei dragi. Încă de dimineața, sătenii au participat la Sfânta liturghie oficiată la Biserica ’Înălţarea Domnului’ de un sobor format din preoții din localitățile din zonă în frunte cu protopopul din Huedin, Dan Ionuț Lupuțan. De la biserică, toată suflarea s-a îndreptat spre Monumentul Eroilor din localitate, unde a avut loc o slujbă de pomenire a eroilor neamului. Monumentul a fost dezvelit în perioada interbelică şi are înscriese numele celor 35 de bedeceni care au murit în Primul Război Mondial iar în 2002 au fost inscripționate numele celor care au luptat şi au murit în cea de a doua conflagraţie mondială.

Istoricul Cornel Jurju, fiu al satului, a ţinut să le spună celor prezenţi că eroii din Bedeciu care au căzut în Primul Război Mondial au luptat în Armata Austro-Ungară. „După presupunerea mea, cei mai mulți dintre bedeceni au luptat în Galiția împotriva Armatei Țariste, dar nu este exclus ca unii dintre ei să fi ajuns pe frontul italian sau pe cel din Serbia.  (…) Foarte mulți dintre românii ardeleni care au luptat în Galiția au ajuns prizonieri la ruși. Acolo s-a făcut un lagăr de câteva zeci de mii de prizonieri, s-a întâmplat apoi că a venit Revoluția Bolșevică de tragică amintire din octombrie 1917 și acești prizonieri români s-au reorganizat militar și au desfășurat nenumărate conflicte cu armata bolșevică, fiind împinși peste Urali, de-a lungul Siberiei, până în Extremul Orient. Bolșevicii numeau această divizie de ardeleni „Divizia sălbatică” și abia în 1920 au fost repatriați de Marina Militară Britanică, fiind aduși cu vaporul la Constanța. Ne aflăm lângă un monument care ne amintește de cei care acum 100 de ani au plecat din acest sat cu emoția și teama de necunoscut. Cei de aici nu au mai venit niciodată acasă. Despre ei, cei dragi au mai aflat puține lucruri, dar de multe ori nu au mai existat nici acestea. Eu cred că este bine să ne cinstim eroii, este bine să ne cinstim vitejii satului nostru, este bine ca de câte ori trecem pe lângă acest monument să gândim că este un loc care ne amintește de suferința satului, de lacrimile satului, de curajul înaintașilor nostri și este un loc care ne dă nouă posibilitatea de a fi mai mândri și mai demni”. a spus Jurju.

Un alt punct în programul manifestărilor a fost lansarea celei de a doua ediţii a studiului monografic ‘’Bedeciu-satul nostru de suflet’’, lucrare semnată de profesorul Ioan Bota şi de istoricul Nicolae Şteiu. Lucrarea surprinde, pe de o parte, truda bedecenilor pentru supravieţuire în condiţii naturale şi istorice vitrege şi, pe de altă parte, pune în relief tezaurul cultural tradiţional al comunei, cu accent pe acele datini, obiceiuri care azi sunt pe cale de dispariţie. Domnul dr. ing. Liviu Bota, fiu al satului Bedeciu și care de altfel a fost sufletul organizării acestui eveniment, a explicat că noua ediție a studiului monografic vine cu noi date, informații și documente legate de istoria localității în care s-a născut. Acesta a remarcat că documentul cel  mai important prezentat în noua ediție a monografiei este actul prin care la 1892 mitropolitul Miron Cristea îl numea preot în localitatea Bedeciu pe Alesandru Sava, care până atunci a oficiat în parohia din Mărișel. Documentul a fost donat ziarului Făclia de unul dintre cititori iar reprezentanţii cotidianului nostru au considerat că locul cel mai bun pentru a fi păstrat este biserica din Bedeciu în care a oficiat preotul Sava. Documentul este cel original şi are semnătura olografă a celui care avea să devină Patriarhul României. De acum, acest act poate fi văzut la întrarea în biserica din Bedeciu. Inginerul Liviu Bota a menționat că noua ediție a lucrării ’Bedeciu-satul nostru de suflet’’ nu ar fi putut vedea lumina tiparului fără sprijinul Primăriei și Consiliului Local Mănăstireni, a preotului Aurel Șaitiș, a familiei Aurel Badiu, prof. dr. Valer Toșa, a primarului Ionuț Condor și a profesorului Ioan Bota, care de altfel este și coautor al cărții. 

Istoricul Nicolae Șteiu, supranumit “Dascălul Apusenilor”, autor a numeroase cărţi dedicate zonei, și-a început discursul mărturisind că a rămas extrem de impresionat de modul în care localnicii din Bedeciu s-au pregătit pentru ediția din acest an a sărbătorii „Întâlnirii fiii satului”. „Am participat la numeroase întâlniri ale fiilor satului dar vă mărturisesc că nicăieri nu am găsit o asemenea pregătire ca aici: drapele la fiecare casă și costume populare impresionant de multe și frumoase. Cineva spune că portul popular este podoaba nației. Iată că la Bedeciu se vede această podoabă”, a spus Șteiu. Cât privește studiul monografic prezentat, istoricul a arătat că lucrarea vine să demonstreze cu argumente științifice continuitatea românească în această zonă a Transilvaniei. „În urmă cu 100 de ani, cel mai mare istoric al românilor spunea că istoria românilor din Ardeal trebuie scrisă în sat cu sat, cu preoții lor, cu țăranii lor, ca să se vadă că am fost și cum am fost. Iată că fiii satului au găsit această soluție. Ei au scos prima ediție iar acum, după 11 ani, au scos a doua ediție îmbogățită”, a punctat istoricul.

Evenimentul editorial a fost urmat de un impresionat spectacol folcloric. Primii care au urcat pe scenă au fost membrii orchestrei profesioniste “Cununa Transilvană” a Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj. Au urmat apoi, pe rând, ansamblurile folclorice Someşul-Napoca din Cluj-Napoca, Cununa Apusenilor din Gilău şi Cununa Vlădesei din Huedin. Astfel, voia bună, cântecul şi dansul tradiţional românesc s-au aflat la loc de cinste până seara târziu, sărbătoarea încheindu-se cu Hora satului.

Cosmin PURIŞ