SĂNĂTATE

p { margin-bottom: 0.1in; direction: ltr; color: rgb(0, 0, 10); line-height: 120%; text-align: left; }p.western { font-family: „Liberation Serif”,serif; font-size: 12pt; }p.cjk { font-family: „Droid Sans Fallback”; font-size: 12pt; }p.ctl { font-family: „FreeSans”; font-size: 12pt; }

Prof univ dr Dan Dumitraşcu: „Este firesc ca în perioada actuală, internistul să aibă atribuții foarte importante”

Profesor Clinica Medicală II-a UMF “Iuliu Haţieganu”, şef secţie interne Spitalul Clinic Judetean Cluj. Este membru titular al Academiei de Ştiinte Medicale,

preşedinte de onoare al Societăţii Române de Neuogastroenterologie; fost preşedinte al Societăţii Române de Gastroenterologie şi Hepatologie, preşedinte Societatea Română de Medicină Biopsihosocială, Chairman Comitetul Societăţilor Naţionale al Uniunii Europene de Gastroenterologie

D.Ş.: Aş dori să începem discuţia de faţă prin abordarea a două relavante noţiuni, internistul, respectiv medicina internă.

Prof dr Dan Dumitraşcu: Medicina internă este, așa cum îmi place să spun, infanteria medicinei. Internistul este specialist în multe specialități și adesea are pregătire și pentru o a doua sau chiar a treia specialitate. Este deci firesc ca în perioada actuală, care solicită sistemul medical, internistul, chiar dacă nu este totdeauna în prima linie, să aibă atribuții foarte importante.

D.Ş.: În actuala stare de lucruri, a unei pandemii cu evoluţie sinuoasă, internistul, părere personală, se află  în prima linie.

Prof dr Dan Dumitraşcu: Internistul trebuie să știe când să suspecteze un bolnav de COVID și să îi ceară testarea, trebuie să trateze boli interne la bolnavii cu COVID care nu stau în terapie intensivă și trebuie să aibă grijă să nu contamineze pe subiecții fără contact COVID. Ați aflat de mult că diabeticii și hipertensivii sunt mai vulnerabili la COVID prezentând o importantă supraletalitate. Sunt mai multe explicații: diabeticii în primul rând sunt susceptibili în general la diverse infecții, nu doar la coronavirus. Apoi în diabet există dereglări imune pe linie umorală și celulară care pot explica vulnerabilitatea acestor pacienți. Numeroși diabetici din păcate sunt obezi, iar obezitatea este prin ea însăși o boală inflamatorie, deci diabeticul și/sau obezul sunt susceptibili să dezvolte forme severe.

D.Ş.: Să discutăm despre o altă categorie de bolnavi, cei cardiovasculari.

Prof dr Dan Dumitraşcu: Dar și bolnavii cardiovasculari sunt la risc. Cel mai bine se cunoaște legătura cu hipertensiunea. Unul dintre mecanismele care produc hipertensiune și este tratat cu o categorie de medicamente antihipertensive este acțiunea enzimei care determină conversia angiotensinogenului în angiotensina 2 (în plămâni). Exact celulele țintă pentru coronavirus. Iată de ce hipertensivii, mai ales cei tratați cu inhibitori ai mecanismului de sinteză a angiotensinei, sunt la risc de mortalitate crescută. Cum se știe, hipertensiune arterială este mai frecventă la rasa neagră și așa se explică supramortalitatea din această pandemie la rasa neagră (mai ales la bărbați, unde prevalența fumatului este mai mare). Ca mereu în medicină există și opinii diferite. Un studiu recent american arăta că efectul COVID este real asupra sistemului de sinteza a angiotensinei dar magnitudinea lui nu este importantă, deci pacienții tratați cu inhibitori ai enzimei de conversie sau cu antagonisti ai receptorilor de angiotenisă nu trebuie să își oprească tratamentul antihipertensv. În plus, un antihipertensiv din această categorie, un sartan, a fost testat și considerat util în formele ușoare pentru că previn vasoconstricția responsabilă de hipertensiune arterială și obstrucții vasculare în circulația pulmonară. Virusul cauzează hipercoagulabilitate, deci expune la boala trombotică periferică, la accidente coronariene sau vasculare cerebrale.

D.Ş.: Responsabilitatea internistului nu se opreşte însă la aspectele mai sus discutate. El diagnostichează şi…

Prof dr Dan Dumitraşcu: Aşa este, internistul diagnosticheazcancere și este partener în terapia lor cu alți specialiști și chiar cu pacienții înșiși. Pacienții care au sau au avut cancer trebuie mai ales izolați în această perioadă. Trebuie știut că în caz de boală, în locurile și momentele când nu au ajuns ventilatoarele, pacienții cu tumori avansate nu mai fost intubați, conform legislației fiecărei țări.

D.Ş.: Am abordat deja bolile digestive, să subliniem un alt aspect, cel al pacienţilor cu boli comsumptive şi debilităţi.

Prof dr Dan Dumitraşcu: Despre bolile digestive am discutat cu alt prilej, dar subliniez importanța menajării pacienților cu boli consumptive și debilitați (neoplazii, ciroze, boli inflamatorii active). Investigațiile invazive trebuie făcute cu discernământ și cu măsuri stricte de protecție a personalului. Explorările imagistice presupun și ele măsuri de dezinfecție și protecție. Având în vedere complexitatea bolii, internistul trebuie să fie la curent cu noile informații care se acumulează (uneori se contrazic) despre aspectele de prezentare a bolii, de evoluție și de tratament. Cunoașterea acestor fapte, multe inedite și pentru noi, ia timp pe care mulți nu îl cunosc și nu îl apreciază. În alte țări vezi bannere, afișe și inscripții pe străzi spre a mulțumi personalului sanitar. La Paris la 8 seara lumea iese la balcoane și aplaudă personalul medical. Există fundații care donează fonduri pentru personalul medical afectat de boală. Iată cum eforturile personalului medical, între care interniștii sunt un contigent important, poate fi socialmente recunoscută.

Demostene ŞOFRON