SĂNĂTATE

p { margin-bottom: 0.1in; direction: ltr; color: rgb(0, 0, 10); line-height: 120%; text-align: left; }p.western { font-family: „Liberation Serif”,serif; font-size: 12pt; }p.cjk { font-family: „Droid Sans Fallback”; font-size: 12pt; }p.ctl { font-family: „FreeSans”; font-size: 12pt; }

Prof. univ. dr. Radu Septimiu Câmpian: “…este un moment potrivit pentru a înțelege că prevenția în stomatologie este o prioritate”

O altă problemă des abordată în aceste zile a fost cea a cabinetelor stomatologice, a intervenţiei chirurgicale de profil. Ţin să-i mulţumesc pe această cale prof univ dr Radu Septimiu Câmpian-fost decan al Facultăţii de medicină dentară, preşedinte al Colegiului Medicilor Stomatologi Cluj şi vicepreşedinte al Colegiului Medicilor Stomatologi din România-pentru amabilitatea de a da curs invitaţiei noastre, într-un moment în care actul medical stomatologic trebuie văzut ca o prioritate de prim rang, aşa cum sunt şi alte specialităţi medicale.

D.Ş.: Este în firea lucrurilor ca aceste cabinete stomatologice să fie închise? Sigur pot fi răspunsuri pro şi contra. Care este părerea dvs.

Prof dr Radu Septimiu Câmpian: O epidemie, ar putea părea la prima vedere un eveniment fără implicații majore în medicina dentară. Dar orice boală transmisibilă are un vector de transmitere care se regăsește în relația pacientului infectat cu mediul unui cabinet stomatologic. Bolile cu transmitere preponderent pe cale aeriană și/sau salivă sunt cele mai relevante în acest sens. De aceea, pandemia actuală cu coronavirusul SARS-COV-2 are consecințe majore asupra activităților medicale din cabinetele stomatologice. Mediul medical în general poate fi un factor de răspândire a bolii, așa cum am văzut că s-a întâmplat în câteva spitale. În cabinetul stomatologic pacientul nu poate purta mască pentru că în cea mai mare parte a timpului stă cu gura deschisă. Nu putem vorbi nici despre o distanțare socială față de medic și celelalte cadre medicale. În plus, contactele medic-pacient în medicina dentară sunt de durată apreciabilă. În timpul tratamentelor stomatologice se produc aerosoli, respectiv particule de salivă, secreții, sânge, apă și fragmente minuscule de țesuturi și de materiale. Aerosolii sunt puternic contaminați și procedurile stomatologice, respirația pacientului și a medicului precum și curenții de aer transportă aerosolii la distanță. Apoi, particulele din aerosoli care pot conține și agenții patogeni, se depun pe suprafețe. În acest context, este explicabilă graba cu care a fost suspendată activitatea în cabinetele stomatologice cu excepția urgențelor. Ceea ce s-a greșit, a fost omisiunea emiterii unor norme de aplicare pentru furnizorii de servicii stomatologice de urgență ceea ce a dus la bâlbâieli, desincronizări și aplicări diferențiate teritorial a actelor normative adaptabile. Colegiul Medicilor Stomatologi din România (CMSR) a avut în centrul atenției elaborarea unor norme dedicate situației nou ivite astfel încât pacienții să aibă cât mai puțin de suferit iar medicii stomatologi și corpul medical să fie în siguranță. Prin implicarea activă, Colegiul Medicilor Stomatologi Cluj (CMS Cluj) a achiziționat materiale și echipamente de protecție antiepidemică (măști FFP3, ochelari de protecție, combinezoane, soluții dezinfectate și viziere) pe care le-a donat cabinetelor care acordau asistență medicală de urgențe stomatologice în perioada de stare de urgență. În concluzie, cabinetele dentare sunt furnizori de servicii medicale în care există un risc major și real de răspândire a bolii COVID-19 dar este o situație controlabilă prin proceduri specifice care sunt aplicabile în majoritatea cabinetelor. Suspendarea activităților în cabinetele dentare cu excepția urgențelor trebuia însoțită de norme de aplicare iar suspendarea în totalitate a finanțărilor publice pentru tratamentele stomatologice, inclusiv pentru urgențe stomatologice, a fost o greșeală colosală din care a avut de suferit populația.

D.Ş.: Pacienţii sunt cei care au de suferit. Cât de grea va fi misiunea stomatologilor odată cu deschiderea cabinetelor de profil?

Prof dr Radu Septimiu Câmpian: Pacienții sunt, într-adevăr, cei care sunt victimele suspendării serviciilor stomatologice și mai ales a finanțării serviciilor de urgență pentru stomatologie, cu toate că acestea nu au fost suspendate. Decretul nr. 195 din 2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României, în vigoare din 16 martie 2020, precizează în Art. 17 că se aplică prelungirea aplicabilității contractelor în sistemul de asigurări sociale de sănătate. Pentru medicina dentară însă au fost suspendate contractele cu CJAS din 23 martie. Cabinetele dentare au fost practic blocate de modul de aplicare al Art. 1 aliniatul (2) din Ordonanța militară nr. 2 din 21 martie 2020. Autorizarea cabinetelor care s-au oferit să primească pacienți pentru urgențe stomatologice a fost realizată pe baza unei proceduri de autorizare specifică, suplimentară pusă în aplicare de către direcțiile de sănătate publică teritoriale. Nici un alt servici medical nu a fost supus unei reautorizări sanitare în starea de urgență. Reluarea activităților în cabinetele stomatologice urmează să se facă la data stabilită de autoritățile publice. Aceasta este preconizată a fi data de 15 mai 2020. După ridicarea stării de urgență în țară, urmează să se instituie starea de alertă. Deci, ieșim dintr-o situație specială și intrăm în altă situație specială. Fiecare din cele două situații are reglementări legale clare. Reluarea activităților profesionale de către medicii stomatologi urmează să se facă pe baza unor recomandări normative elaborate de către CMSR. La elaborarea acestui act normativ intern, CMS Cluj a avut un rol important prin propunerile constructive și argumentate ale membrilor Consiliului Județean al CMS Cluj și ale altor colegi. Au fost elaborate recent norme pentru reluarea activității în cabinetele stomatologie și de către Institutul de Sănătate Publică. Acestea sunt în acord cu normele deja elaborate și publicate de către CMSR. Pentru medicii stomatologi va fi un efort organizatoric și un efort financiar considerabile. Este vorba despre schimbări importante în triajul pacienților și rulajul pacienților la cabinetele dentare. Distanțarea socială și folosirea unor echipamente de protecție va schimba substanțial tot ceea ce știam despre relația pacienților cu corpul medical în cabinetele stomatologice. Pacienții nu vor mai aștepta în sala de așteptare, ei vor trebui să poarte echipament de protecție primit de la cabinete și vor plăti onorarii considerabil mai mari decât până acum. Programările se vor face online sau prin telefon. Între doi pacienți, va exista un interval liber de timp de minim 20 minute, necesar pentru dezinfectarea incintei. Tarifele care vor fi aplicate vor conține și costurile de amortizare ale cheltuielilor cu materialele, echipamentele și consumabilele de protecție, costul majorat al timpului de lucru mai lung alocat unei ședințe de tratament și costurile de colectare și de degajare a deșeurilor voluminoase contaminate rezultate în urma aplicării normelor de protecție. Evident, tarifele de lucru în relația cu CJAS vor trebui indexate corespunzător. Am avut primele consultări cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate pe tema indexării tarifelor. La valoarea actuală a tarifelor corelate cu plafonul de raportare pentru servicii de medicină dentară în relație contractuală cu CNAS, medicii stomatologi nu vor mai putea acorda tratamente stomatologice compensate. Tarifele aplicabile acum sunt mult sub costul real al intervențiilor aflate în lista de tratamente contractabile prin Anexa 14 a Contractului-cadru. Vor avea de suferit copiii, tinerii până la 18 ani, persoanele cu drepturi de asigurare de sănătate reglementate prin legi speciale și practic, toată populația. Apreciez că ne aflăm într-un moment major, de cotitură în asistența medicală stomatologică în România. Dacă autoritățile nu vor înțelege nici acum seria de greșeli făcute în reglementarea și finanțarea serviciilor medicale de stomatologie și nu vor accepta schimbarea viziunii, se va ajunge într-un colaps în care accesibilitatea populației la servicii stomatologice se va reduce drastic, sub un prag acceptabil într-o țară membră a Uniunii Europene.

D.Ş.: Totuşi, în aceste zile, ce servicii de specialitate au funcţionat şi în ce conditţii?

Prof dr Radu Septimiu Câmpian: În perioada existenței stării de urgență în România, au funcționat pentru acordarea de servicii stomatologice de urgență foarte puțini furnizori de servicii medicale de specialitate. Județul Cluj are un cabinet de urgențe stomatologice în cadrul Unității de Primire a Urgențelor de pe lângă Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj precum și un ambulatoriu de stomatologie în cadrul aceluiași spital. Inițial, acestea au fost primele cabinete pentru urgențe stomatologice. S-a alăturat un cabinet pe profil de chirurgie orală și maxilo-facială în cadrul Clinicii de chirurgie Orală și Maxilo-facială unde era asigurat acces dedicat și pentru pacienții confirmați pozitiv cu COVID-19. Apoi, s-au alăturat încă patru cabinete dentare dintre care 2 în Cluj-Napoca, unul în Gherla și unul în Turda. Procesul de acreditare pentru acordarea de urgențe stomatologice este unul dinamic, în care apar solicitări noi pentru autorizare dar și retrageri din acest sistem. Lista actualizată permanent a cabinetelor stomatologice care acordă tratamente de urgență stomatologice a fost tot timpul disponibilă pe site-ul CMS Cluj. Erau accesibile celor interesați și date actualizate privind programul fiecărui cabinet în parte și numerele de telefon de contact pentru fiecare dintre cabinete. Din partea CMS Cluj, erau disponibile două numere de telefon pentru informații suplimentare. Am înregistrat foarte numeroase solicitări pentru urgențe, acestea fiind adesea pese capacitatea de lucru a cabinetelor respective.

D.Ş.: În ideea primei întrebări, cât de mari sunt riscurile pentru stomatolog?

Prof dr Radu Septimiu Câmpian: SARS-CoV-2 este un coronavirus cu o contagiozitate mare și cu o rată a mortalității aparent mică, controversată și variabilă determinată de capacitatea și dotarea sistemului de sănătate la care ne raportăm. Mortalitatea, sub anumite aspecte, poate fi comparată cu mortalitatea în gripa sezonieră. Contagiozitatea și expresia clinică semiologică a infecției cu SARS-CoV-2 contractate sunt elemente de gravitate. În plus, știm încă prea puține lucruri despre cum va evolua în timp comportamentul noului virus. Ceea ce este deosebit de clar, este că acest virus este un foarte real și de temut dușman social și economic. Pandemia produce efecte majore în sănătatea publică, în plan economic și în plan social și comportamental. În acest context, măsurile de precauție nu pot fi decât direct proporționale cu teama de îmbolnăvire, cu amenințarea complexă a COVID-19. Boala este ca o ruletă rusească. Pistolul este încărcat tot timpul dar nu știm momentul când glonțul este pe țeavă. Medicul stomatolog nu poate să evite acest joc. El trebuie să ridice pistolul de câte ori i se cere. De aceea, precauția trebuie să fie maximă. Fiecare medic are de protejat nu doar propria persoană, ci și familia sa ceea ce înseamnă în cifre la nivel național, la cei peste 20 000 de medici stomatologi undeva peste 60 000 de persoane de contact familial invitabil. Trebuie protejat și fiecare pacient în parte. Toată această responsabilitate majoră este contabilizată în consum de timp și de bani. Nu va fi ușor și nu avem acum date sigure care să ne ofere vreo perspectivă pe termen mediu și lung. Dacă nu vom putea renunța curând la măsurile de precauție instituite pentru perioada stării de alertă, vom rămâne cu aceste proceduri un timp nedefinit. Infecția cu HIV a făcut istorie în medicină și în plan social. Ea a schimbat multe lucruri în comportamentul social, unele măsuri le aplicăm și azi. Virusul HIV nu a avut o răspândire de tip epidemie sau pandemie. Stomatologia având în mod curent intervenții sângerânde, a aplicat măsuri de precauție destul de semănătoare celor aplicate pentru protecția față de virusurile hepatice cu transmitere serologică. Fiind o boală cu transmitere total diferită de CAR-CoV-2, și măsurile aplicabile au fost și sunt diferite. Așadar, medicii stomatologi sunt și acum, așa cum au fost atunci, în prima linie de risc epidemiologic. Fără ca statul să investească ceva în protecția antiepidemică în cabinetele dentare, se așteaptă siguranța deplină a pacienților și controlul răspândirii bolilor în cauză. Nici acum, la fel ca atunci, pentru medicii stomatologi nu au fost alocate fonduri sau facilități pentru achiziționarea echipamentelor și materialelor sanitare de protecție. Aceasta în condițiile în care Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății actualizată și republicată menționează că profesia de medic stomatolog este una cu risc de biocontaminare.

D.Ş.: Este învăţămentul online în avantajul studenţilor, a practicii lor?

Prof dr Radu Septimiu Câmpian: Stomatologia este un domeniu medical de tip intervențional chirurgical. Medicul efectuează intervenții curente asupra țesuturilor pacientului prin tehnici care trebuie învățate. Formarea unui medic stomatolog înseamnă trei componente educaționale inalienabile: cognitive, aplicative și comportamentale. Medicul trebuie să știe când, de ce și cum trebuie să facă ceva. Apoi trebuie să știe să facă practic ceea ce este de făcut. Nu în ultimul rând, trebuie să aibă atitudinea și comportamentul impuse de actele normative vis-a-vis de pacient, de autoritățile specifice și legislația aplicabilă acestei profesii care este definită de lege ca profesie medicală cu o practică liberală. După cei șase ani de facultate, un medic stomatolog trebuie să știe să facă un număr considerabil de proceduri clinice în condițiile în care el are drept de practică independentă imediat după absolvire. Totuși accesul studenților stomatologi la pacienți este foarte limitat în facultate. Doar simularea nu este destul. Sunt absolvenți care nu au reușit în studenție să facă practic toate manoperele pe care trebuie să le stăpânească la terminarea facultății. Am scris cu ceva timp în urmă, un articol întitulat ” Cine vrea să fie primul pacient?”. Reiau retoric această întrebare!

D.Ş.: Ce căi noi deschide pandemia cu Covid 19 în ideea unor noi valuri, fără a închide cabinetele stomatologice?

Prof dr Radu Septimiu Câmpian: Medicina dentară este un domeniu medical în permanentă schimbare. Cariera fiecărui medic stomatolog vârstnic este un fragment important de istorie a stomatologiei. Aproape nimic din ceea ce a făcut un stomatolog cu 40 de ani în urmă nu mai este la fel. Profesia a trecut cu bine prin etapa hepatitei B, a hepatitei non-A, non-B care s-a dovedit că este hepatită C și apoi altele, a trăit și s-a adaptat la cerințele impuse de răspândirea virusului HIV, iar acum trecem prin epoca noului coronavirus. Este greu, este aproape șocant. Așa cum spuneam mai sus, în acest interviu, trăim un moment istoric în care stomatologia se va schimba. Nu se vor închide cabinetele stomatologice dar ele vor imita conduita unui virus, își vor ”modifica structura antigenică”. Adică, se vor reorganiza și se vor dezvolta pe noile premise. Medicii stomatologi vor fi pregătiți să facă față unor noi provocări. Societatea pune o presiune foarte mare pe cabinetele stomatologice și nu sprijină efortul deosebit făcut de acestea pentru a supraviețui economic. Acesta este un moment potrivit pentru a înțelege că prevenția în stomatologie este o prioritate. Doar prin promovarea sănătății orale se vor putea reduce nevoile de tratamente stomatologice și se vor putea reduce costurile de îngrijire medicală și socială generate de bolile pe care le generează sau/și le favorizează patologia stomatologică.

Demostene ŞOFRON