Sala de Chihlimbar, „a opta minune a lumii”

Capodoperă a artei decorative europene, Sala de Chihlimbar a fost realizată în zece ani, între 1701 şi 1711, în stil baroc, de arhitectul Andreas Schlüter şi trei mari meşteri de marchetărie în ambră – Gottfried Wolffram, Ernst Schacht et Gottfried Turau -, pentru Palatul Charlottenburg din Berlin al primului rege al Prusiei, Friedrich I.

Au fost necesare nouă tone de ambră pentru execuţia acestei lucrări unice. Urmaşul regelui prusac, Friedrich Guillaume I, a oferit în dar superbele panouri murale ale sălii, în 1716, ţarului Rusiei, Petru cel Mare (1682 -1721), primind în schimb un corp de mai multe zeci de soldaţi, cu statură atletică, înalţi de 2 metri, pentru garda sa de elită. Panourile au fost transportate de la Berlin cu o ambarcaţiune specială în Rusia şi montate în Palatul de Iarnă din Sankt-Petersburg. Mulţi ani mai târziu, în 1775, ţarina Ecaterina a II-a (cea Mare, 1762-1796) a decis amplasarea acestei bijuterii arhitecturale în Palatul său din Tsarskoïe Selo – Satul Regal (Palatul Puşkin de azi, 30 de kilometri sud de Sankt Petersburg).

Mereu renovată cu multă grijă, valoroasa operă de artă a rămas în palat până în 1941, când naziştii au demontat-o, în 36 de ore, au ambalat-o în 27 de casete mari şi au trimis-o la Königsberg – capitala Prusiei Răsăritene. În 1945, sovieticii au ocupat Königsbergul şi i-au pus numele Kaliningrad (1.088 km Est de Moscova). În bombardamentul german din 1944, centrul istoric al Königsbergului a fost complet distrus. Camera de chihlimbar a fost adăpostită la subsolul castelului din oraş, dar  ruşii nu au mai găsit-o, nici în aprilie 1945, nici în 1969, când Castelul Königsberg, în ruină, a fost demolat.

***

O copie fidelă a Camerei de Ambră a fost realizată în secolul al XX-lea. Lucrarea extrem de meticuloasă, condusă de Alexandru Jouravlev, a început în anul 1979, a durat 24 de ani şi a costat 11 millioane de euro. Opera a fost prezentată publicului în 2003, la Palatul Ecaterina de lângă Sankt Petersburg. În anul 2000, Germania a restituit Rusiei două piese de decoraţie din Camera de Chihlimbar – un mosaic florentin şi un birou de ambră.

Publicul va putea admira, în 2020, această capodoperă, la Muzeul Élysée din capitala Franţei, într-o expoziţie dedicată unor mari opere europene de artă decorativă.

***

În 2017, Palatul Trianon din Paris a găzduit o expoziţie dedicată tricentenarului vizitei diplomatice efectuate de ţarul Petru cel Mare al Rusiei în Capitala Franței, între mai și iunie 1717. Expoziția cu peste 150 de lucrări – picturi, sculpturi, piese de artă decorativă, tapisserii, medalii, instrumente științifice, manuscrise, cărți, cele mai multe din colecțiile prestigiosului muzeu din Sankt Petersburg -, a fost organizată de Palatul Versailles, fosta reședință a regilor Ludovic al XIV-lea (1638-1715),  Ludovic al XV-lea (1710-1774) și Ludovic al XVI-lea (1754-1793), devenită apoi primul muzeu de istorie al Franței, şi Muzeul Ermitaj din Sankt Petersburg.

Cu prilejul acestei aniversări, pentru prima dată de la inaugurarea din 2003, replica celei de-a opta minuni a lumii, Sala de Chihlimbar, a părăsit pentru scurt timp Rusia şi a fost expusă pentru public la Hotelul d’Estrée, reşedinţa ambasadorului Federaţiei Ruse la Paris.

Ambra galbenă sau chihlimbarul este o substanță organică amorfă, care provine din răşini de arbori solidificate. Este socotită piatră semipreţioasă şi este folosită ca bijuterie.

Cel mai mare zăcământ de chihlimbar din Europa se află în Peștera Cave din Cantabria, Spania. În antichitate, ruta Roma – Kaliningrad era cunoscută ca fiind „Drumul chihlimbarului”. În România există un tip de chihlimbar specific munților Carpați, numit „rumanit”, de culoare galben-verzuie.

Carmen FĂRCAŞIU