Să ții pasul cu inovațiile în medicină atunci când infrastructura nu îți permite…

Dacă anul 2019 a însumat, pentru Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj, investiții de peste 12.000.000 în aparatură medicală, marea dezamăgire a managerului ec. dr. Petru ȘUȘCA rămâne aceea că, „în continuare, sistemul pavilionar în care funcționează spitalul ridică cele mai mari dificultăți de administrare”.

„Pe lângă costurile mari de întreținere, clădirile, majoritatea construite în jurul anului 1900, necesită reparații constante, iar orice lucrare de reabilitare se degradează rapid, din cauza vechimii clădirilor. La momentul construcției, clădirile au răspuns pe deplin nevoilor de îngrijiri medicale disponibile la acea vreme. Acum, însă, vremurile s-au schimbat. Este greu să ții pasul cu inovațiile în medicină atunci când infrastructura nu îți permite și nu poate fi adaptată” – declară ec. dr. Petru Șușca. 

– Suntem la sfârșit de an 2019. Dincolo de „intrigi”, de campanii de calomniere și de atacuri în presă, ce a însemnat acest an pentru SCJU Cluj?

– Pentru spital, 2019 a adus cu sine multe lucrări de modernizare, mai ales în privința condițiilor hoteliere. Având în vedere că nici măcar nu s-a început construcția spitalului regional, ne-am îndreptat atenția, în 2019, înspre îmbunătățirea condițiilor hoteliere și am început să facem investiții în infrastructură. Acum cinci ani am considerat că, pe fondul construcției spitalului regional, prioritară pentru SCJU ar fi dotarea cu aparatură medicală modernă. Iată, cinci ani mai târziu, funcționăm în aceleași clădiri vechi de peste 100 de ani.

Ca atare, dacă anul trecut am modernizat bucătăria și sistemul de servire a mesei, în 2019 am renovat parțial secțiile Dermatologie, Oftalmologie, Reumatologie, Psihiatrie I-II, Endocrinologie, Nefrologie, UPU și una din clădirile administrative. Saloanele au fost modernizate, au fost dotate inclusiv cu televizor cu acces gratuit. Am adus sute de paturi din donații și sponsorizări. Am modernizat zona cabinetelor ambulatorii pentru clădirea Medicală II, însemnând ambulatoriul ORL, care acum este dotat cu două unități de consultație moderne, și ambulatoriile de Chirurgie Generală și Chirurgie Vasculară. De asemenea, anul acesta s-a renovat și dotat în întregime Compartimentul ATI care deservește secțiile Chirurgie Generală II și Chirurgie Vasculară, prin efortul comun al spitalului și al UMF „Iuliu Hațieganu”.

Am început în acest an, cu sprijinul Consiliului Județean (o alocare de 510.000 lei) și al Consiliului Local (o alocare de 535.000 lei), un proiect de schimbare a destinației unui fost atelier de tâmplărie, în farmacie de spital cu circuit închis. Anul viitor vom avea una dintre cele mai moderne și dotate farmacii de spital din România.

Amintesc aici și înlocuirea rețelei de apă exterioară și racorduri de apă potabilă – o investiție pentru care s-au alocat aproximativ 800.000 de la Consiliul Local și din venituri proprii. Prin înlocuirea conductelor vechi de peste 40 de ani, Spitalul realizează acum o economie lunară de aproximativ 30.000 lei. Închipuiți-vă cât de ușor se amortizează investiția: în următorii doi ani, investiția va fi amortizată.

Am investit semnificativ în înlocuirea centralelor termice (Medicală I și Oftalmologie-Dermatologie). Dacă anul trecut am schimbat centrala care deservește clădirea Medicina Muncii, în 2019 am continuat investițiile și în această zonă.

– Care considerați că a fost cea mai mare realizare din acest an? Dar cel mai mare eșec sau cea mai mare dezamăgire?

– Acum, pe sfârșit de an, mă bucur să văd că întregul complex al Clinicilor are o nouă înfățișare, dar realizări am mai multe, pentru că se simte un real progres în tot ceea ce înseamnă asistență medicală în spitalul nostru, că nu doar pacienții, ci și personalul medical este în cea mai mare parte mulțumit de condițiile în care își desfășoară activitatea. Mai sunt multe de făcut, dar lucrurile deja făcute se simt și se văd peste tot în spital.

Am două mari dezamăgiri în acest an. Ele s-au legat de două dintre proiectele pe care am fi dorit să le demarăm. Primul, un proiect în valoare de aproximativ 45.000.000 euro, care presupune proiectarea și execuția unei noi clădiri în care își vor desfășura activitatea Centrul de Patologie Vasculo-Cerebrală și Neurochirurgie, care a obținut avizele necesare, însă, până acum, nu a depășit faza licitației publice. Al doilea proiect major presupune proiectarea și execuția lucrărilor de etajare a clădirii în care funcționează cele două secții clinice Ortopedie-Traumatologie, precum și relocarea și modernizarea blocului operator și ATI, reamenajarea spațiilor ocupate de blocul operator existent, amenajarea accesului ambulanțelor și construirea unui lift exterior. De asemenea, investiția acoperă și dotarea cu echipamente medicale de ultimă generație.

Până în prezent au fost efectuate trei proceduri de licitație, din care două proceduri anterioare de atribuire au fost finalizate prin lipsă de oferte admisibile. Termenul limită pentru depunerea ofertelor a fost 11.11.2019. La acest moment, ambele proceduri sunt anulate, fie din lipsă de oferte care să întrunească cerințele tehnice, fie din lipsă de participanți.

Vorbim de două proiecte foarte mari, care necesită o finanțare semnificativă, forță de muncă și angajament ferm. Găsim greu parteneri cu care să putem colabora. Cele două licitații vor fi reluate la începutului anului 2020.

– Care au fost investițiile majore din 2019 și cu ce fonduri ați realizat aceste investiții?

– În vară au avut loc primele intervenții neurochirurgicale asistate de un sistem modern de neuronavigație – intervenții minim invazive, care oferă pacientului șansa unei recuperări rapide. Sistemul, instalat în blocul operator al Secției Clinice Neurochirurgie, a costat aproximativ 3.400.000 euro și a fost achiziționat cu fonduri alocate de Ministerul Sănătății.

În toamna acestui an, Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca a fost desemnat operatorul medical al punctului aeromedical al Regiunii de Nord-Vest. Primele misiuni aeriene în care au fost implicați medici și asistenți din cadrul spitalului au debutat în 20 septembrie. În calitate de operator medical am asigurat suportul material, logistic și financiar al asistenței medicale, în colaborare cu autoritățile locale din Jibou și ISU Sălaj.

În privința dotării cu aparatură medicală, 2019 a însumat investiții de peste 12.000.000 lei, pe toate sursele de finanțare. Am achiziționat monitoare de funcții vitale, ventilatoare mecanice, mese chirurgicale, lămpi de operație, paturi de terapie intensivă, ecografe, un sistem de neuronavigație, RX pentru fluoroscopie, două echipamente RX cu braț C cu reconstrucție 3D, dacă ar fi să numesc câteva.

– Care sunt problemele actuale, cele mai acute, al SCJU Cluj?

– În continuare, sistemul pavilionar în care funcționează spitalul ridică cele mai mari dificultăți de administrare. Pe lângă costurile mari de întreținere, clădirile, majoritatea construite în jurul anului 1900, necesită reparații constante, iar orice lucrare de reabilitare se degradează rapid, din cauza vechimii clădirilor. La momentul construcției, clădirile au răspuns pe deplin nevoilor de îngrijiri medicale disponibile la acea vreme. Acum, însă, vremurile s-au schimbat. Este greu să ții pasul cu inovațiile în medicină atunci când infrastructura nu îți permite și nu poate fi adaptată.

În mod poate surprinzător aș spune că, în fapt, cele mai mari probleme nu țin doar de lipsa de finanțare. Bani sunt în sistemul de sănătate, este foarte important să știi să îi gestionezi eficient. Problemele mari derivă din lipsa de continuitate, din sincopele de aprovizionare, date de fluctuațiile legislative sau de o legislație interpretabilă. Aș menționa tot aici carențele în privința infrastructurii medicale. Concret, ne aflăm uneori în imposibilitatea de a externa pacienți care au nevoie de îngrijire și terapie cronică deoarece nu există locuri în unități medico-sociale. Am făcut o analiză a costurilor pentru spital generate de aceste cazuri și am constatat că îngrijirea medico-socială în centre specializate a acestor pacienți ar permite reducerea costurilor cu acești pacienți cu până la 80%, fiind necesară numai monitorizarea prin ambulator sau internare de zi a lor, eliberând paturi pentru urgențe (accidentați, pacienți cu infarct miocardic, accident vascular cerebral etc).

– Care este, la acest moment, deficitul de personal în SCJU Cluj și câte angajări, și pe ce posturi ați reușit să faceți în 2019?

– Cele mai mari deficiențe, pe categorii de personal, se înregistrează, în continuare, la personalul sanitar mediu (asistenți medicali), dar și în rândul personalului auxiliar (infirmieri). În funcție de specialitate, în general, secțiile de terapie intensivă au cele mai multe posturi vacante (cu deficit de asistenți medicali și infirmieri), urmate de secțiile chirurgicale. De asemenea, din punctul de vedere al posturilor vacante, spălătoria, blocul alimentar și personalul TESA reprezintă categorii vulnerabile, înregistrând deficit de personal. În acest caz, reticența oamenilor de a se angaja derivă din discrepanțele mari de salarizare. Dacă veniturile medicilor și ale asistenților medicali au crescut substanțial, personalul TESA are, în continuare, salarii mici. Există posturi în administrație care au fost scoase la concurs de 10 ori, dar care rămân neocupate și în prezent.

În 2019 s-au organizat concursuri pentru mai mult de 550 de posturi vacante și temporar vacante. Doar în septembrie s-au scos la concurs 240 de posturi! Este cel mai mare număr de posturi scoase la concurs simultan, în ultimii cinci ani! La multe posturi nu au existat condiții de vechime. Ne-am asumat noi formarea profesională continuă a celor care ni s-au alăturat. Ne dorim echipă tânără, capabilă de performanță și oameni dornici să învețe.

Față de 31 decembrie 2013, la începutul lunii decembrie 2019 aveam aproximativ 300 de angajați în plus.

– Cine au fost cei care v-au susținut în 2019?

– M-am bucurat să văd, în ultimii ani, o deschidere a autorităților locale la proiectele noastre de reabilitare și modernizare. Cred că, într-un oraș de calibrul Clujului, calitatea serviciilor medicale reprezintă un pilon de bază al infrastructurii municipale.

Consiliul Local a alocat spitalului în 2019 suma istorică, aș spune, de 7.372.000 lei. Consiliul Județean a alocat 1.000.000 lei, iar Ministerul Sănătății ne-a alocat 7.007.000 lei. Dincolo de toate, aș vrea să mulțumesc, pe această cale, atât Ministerului Sănătății, cât și Consiliului Județean și Primăriei Municipiului, pentru că au înțeles că sănătatea cetățeanului și asigurarea celor mai bune condiții de asistență medicală reprezintă un efort colectiv și, în consecință, ne-au oferit tot sprijinul lor.

 – Dacă ar fi să schimbați ceva în sistemul de sănătate, ce ați schimba?

– Din punctul meu de vedere, problemele cele mai mari nu vizează finanțarea sistemului, ci bunăstarea pacientului. În primul rând, am identificat deficiențe, așa cum am menționat anterior, în ceea ce privește managementul pacienților pentru care nu există servicii în sistem (care au nevoie de spitalizare de lungă durată, îngrijiri specializate la domiciliu, cămine pentru persoanele vârstnice sau cu dizabilități). Se mai pot sesiza disfuncționalitățile între serviciile bugetate de CAS și necesitățile reale ale pacienților.

Altă carență cu care ne confruntăm a fost dată de sincopele în aprovizionarea cu medicamente, în condițiile dispariției unor furnizori ori a lipsei medicamentului în stocuri.  În egală măsură, percepția populației despre serviciile medicale, în condițiile lipsei unei educații elementare pentru sănătătate, sporește neîncrederea oamenilor în sistemul medical.

Pentru spitale, altă provocare constă în recrutarea persoanelor specializate, cu training adecvat necesităților de servicii – nu doar personal medical, ci și personal TESA.

Nu în ultimul rând, cred că Legea 95/2006 ar trebui schimbată în totalitate. O altă schimbare necesară ar fi introducerea criteriilor de performanță și salarizarea în funcție de îndeplinirea acestora. Nu este normal ca un chirurg care operează trei pacienți pe lună să aibă același salariu ca un chirurg care operează 30!

– Când credeți (sau, mai credeți?) că vom avea acel Spital Regional de Urgență despre care se vorbește deja de decenii?

– Nu mă pot pronunța în această privință. Am asistat la multe discuții pe temă, însă deocamdată nu s-au materializat. Tocmai de aceea prefer să îmi canalizez eforturile înspre eficientizarea activității medicale aici, în spital, pentru a putea oferi pacienților, care vin la noi din toată țara, o șansă la o viață sănătoasă.

M. TRIPON