Festivalul Naţional “Eterna Epigramă” – juriul compus din Michaela Bocu, Silvia Popescu, Radu Păcurar, Petru Ioan Gârda; management festival Gavril Moisa – a trecut de borna 29 într-o manieră deosebită, specifică creatorilor cu har, a celor aleşi, care au ce spune. Şi care ştiu să spună, totul în cuvinte care să provoace zâmbete, să binedispună, să se constituie în veritabile semnale de alarmă.
Juriul nu a avut deloc o misiune uşoară. Selecţia finală a însemnat 30 de epigramişti din 18 judeţe ale ţării, plus două participări de peste hotare (Petre Cioclu/Israel; Ion Diviza/Republica Moldova), cu menţiunea că epigramiştii clujeni nu participă la concurs, fair – play – ul fiind la el acasă.
Să vedem palmaresul 2018, 15 – 17 iunie…
Creaţie epigramistică: premiul I – Gheorghe Şchiop (Porumbacu de Jos, Sibiu), premiul II – Mihai Sălcuţan (Buzău), premiul III – Grigore Chitul (Bistriţa), menţiuni Nicolae Bunduri (Braşov), Elena Mândru (Iaşi), Dan Viorel Norea (Constanţa), Petre Ion Florin Vasilescu (Craiova) * premii pentru madrigal: premiul I – Stelică Romaniuc (Ploieşti), premiul II – Ion Diviza (Republica Moldova), premiul III – Janet Nică (Zăval, Dolj) şi Alexandru Hanganu (Brăila) * premiile Concursului judeţean de epigramă: premiul I – Cornel Costea, premiul II – Ana Maria Vlasa, premiul III – Georgiana Bulzu, menţiune – Valeriu Morar * Diplome Aniversare: Petre Cioclu (Israel; 90 ani), Aurel Buzgău (75 de ani), Horea Prodan (75 ani), Gheorghe Cireap (70 ani), Dan Băgărean (65 ani), Emil Cenan (60 ani), Emil Felician Bodea (50 ani), Aurel Lucian Chira (70 ani).
Alte două momente reţin atenţia în evenimentul excelent organizat la Centrul de Cultură Urbană Casino, lansarea volumelor Plonjând în imaginar (de Petre Cioclu) şi Banatu – i fruncea! Ardealu – i mintea! de Ionel Iacob şi Eugen Albu, respectiv recitalul coral susţinut de ansamblul Voci Transilvane, dirijor prof. Adrian Corojan, la pian Natalia Constantin, solistă Melinda Duffner.
2019? Cu siguranţă o ediţie aniversară, un număr festivalier 30 specific tinereţii.
Demostene ŞOFRON
Foto Traian ANDREIU
Dacă ar fi să caracterizăm, cât de cât, orientările politice din România post-decembristă, poate că o oarecare grupare a partidelor politice ar putea fi făcută botezându-le membrii ”conservatori” (fără nici o legătură cu partidele care au purtat acest nume, la noi sau aiurea) și ”progresiști”. Conservatorii ar fi, cei care, ani de-a rândul, au făcut […]…
Autorul nu are cunoștință de cratimă (scurtă și „lipită” dreapta-stânga de cuvintele care o precedă și o succedă)! Peste tot pune linia de pauză (medie, ca lungime, și izolată prin blancuri). Mai sunt și alte greșeli.