Să nu uităm că organismul nostru e afectat de schimbările bruşte de temperatură

Sînt milioane de oameni, în lumea întreagă, cărora oscilaţiile meteorologice le fac viaţa grea. În medicină, acest fenomen este cunoscut sub numele de meteorosensibilitate. În ultimii ani, cele patru anotimpuri cu care eram obişnuiţi în România s-au transformat în doar două, vară şi iarnă, şi astfel organismul uman e sensibil modificat deja. Dacă anotimpurile de tranzit aveau rolul de a ne obişnui cu extremele meteorologice, în lipsa tot mai evidentă a acestora organismul este nevoit să se adapteze singur la schimbările adesea bruşte de temperatură, care, este dovedit, ne afectează medical. Ele ne pot da peste cap ritmul firesc şi ne scad adesea chiar şi imunitatea. Copiii, bătrînii şi persoanele bolnave cronic sînt, prin urmare, cei mai expuşi consecinţelor slăbirii sistemului imunitar. O diferenţă de minimum 4 grade într-un interval foarte scurt afectează organismul care, în mod natural, are nevoie de 14 zile pentru a se adapta la schimbările de temperatură. Ca urmare, persoanele sensibile la variaţii ale temperaturii se pot confrunta cu probleme precum: insomnii, afecţiuni respiratorii, reumatice, alergii, dar şi cu probleme cardiovasculare severe. În general, creşte frecvenţa pulsului, creşte numărul de respiraţii, apar probleme de somn şi cu articulaţiile, dar pot fi chiar şi probleme cu alimentaţia. Cei mai predispuşi la probleme de sănătate, în astfel de perioade, sînt cei care suferă de boli cronice cardiovasculare. Pot astfel să apară palpitaţii, tulburări de ritm cardiac, oscilaţii ale tensiune arterială, ştiut fiind faptul că în România sînt în jur de 5 milioane de persoane hipertensive.

Nu putem uita nici că, dacă ne expunem brusc la frig, se produce o vasoconstricţie la nivelul circulaţiei periferice, pentru a împiedica pierderea căldurii, provocîndu-ne uneori dureri la nivelul mîinilor şi picioarelor. Dacă ne expunem însă dintr-o dată la căldură, se va produce în organism o vasodilataţie, valorile tensiunii arteriale încep să scadă, putînd declanşa dureri anginoase şi stări de leşin. Vremea instabilă mai poate destabiliza echilibrul psihic al persoanelor meteorosensibile care, în încercarea de a face faţă noilor condiţii, se pot confrunta cu stări de indispoziţie, sau chiar de depresie. Călugărul vienez Sebastian Kneipp a sistematizat, la începutul secolului al XIX-lea, mai multe grupaje metodologice de factori termici contrastanţi pentru călirea organismului. Astfel, în stările anxioase, depresive, cauzate de schimbările meteorologice, se poate încerca următoarea procedură: îţi introduci picioarele în apă rece pînă la genunchi, maximum două minute, şi apoi le scoţi din apă, îţi pui ciorapi, fără să te ştergi cu prosopul, şi te plimbi prin casă pînă cînd picioarele ţi se încălzesc. Metoda e aplicabilă chiar zilnic. Dacă se preferă duşul cu apă rece, el se va alterna o dată la două zile şi e bine să se facă seara, dar durata să fie de maximum două minute. După ştergere ne vom îmbrăca, înveli îndată şi apoi ne băgăm în pat.

Dacă se cunosc anumite predispoziţii sau afecţiuni ale organismului, este esenţial ca acestea sa fie ţinute sub control de către cei meteorosensibili. În plus, este important ca fiecare să-şi cunoască starea reală de sănătate, pentru a putea preveni anumite probleme grave cauzate de variaţiile de temperatură. Dacă organismul este tînăr şi sănătos, atunci impactul schimbărilor meteorologice bruşte nu va fi foarte mare, iar resursele biologice de adaptare generală vor permite ca aceste fenomene să treacă chiar neobservate. Dacă organismul are cîteva tare biologice şi o vîrstă mai înaintată, soluţia o reprezintă anticipările meteorologice cît mai precis cunoscute, iar antrenarea organismului este un procedeu bun de adaptare, dar este un fenomen de lungă durată, care pe lîngă adaptabilitate mai poate aduce şi alte beneficii, şi anume tratarea unor disfuncţii sau suferinţe preexistente organic.
Dr. Liana Monica Deac

Articole din aceeasi categorie