Rezoluţia Congresului Naţional al Istoricilor Români

Aproximativ 450 de istorici-profesori, cercetători ştiinţifici, muzeografi, alţi iubitori de istorie din diverse centre academice ale României au participat, în perioada 25-28 august, la Cluj-Napoca, la primul Congres Naţional al Istoricilor Români (CNIR). O prezenţă specială la acest eveniment – organizat de Universitatea Babeş-Bolyai, Comitetul Naţional al Istoricilor din România, Academia Română, filiala Cluj-Napoca, Centrul de Studii Transilvania – au reprezentat-o participanţii din Republica Moldova, Ucraina, Marea Britanie, Serbia, Ungaria, Austria, Italia etc.

Din comitetul ştiinţific al Congresului au făcut parte: acad. prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop, rectorul Universităţii Babeş-Bolyai, acad. prof. dr. Dan Berindei, preşedintele Secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologie al Academiei Române, acad. prof. dr. Victor Spinei, acad. prof. dr. Marius Porumb, acad. prof. dr. Alexandru Zub, prof. univ. dr. Nicolae Edroiu, membru corespondent al Academiei Române, prof. univ. dr. Ioan Bolovan, prof. univ. dr. Gheorghe Iacob, prof. univ. dr. Bogdan Murgescu, prof. univ. dr. Ovidiu Ghitta, conf. univ. dr. habil. Gheorghe Cojocaru, dr. Ioan Drăgan, prof. Hadrian Virgil Arion.

Lucrările Congresului s-au desfăşurat pe 47 secţiuni, 19 mese rotunde, 4 postere. Au avut loc mai multe sesiuni de prezentări de carte, respectiv un târg de publicaţii care a reunit prestigioase edituri din România. În cadrul sesiunilor şi a meselor rotunde au fost abordate noi aspecte metodologice şi o varietate de teme privind istoria politică, economică, socială, istoria comunităţilor româneşti din afara graniţelor, istoria elitelor, a Primului Război Mondial, demografie istorică, istoria Holocaustului şi a comunităţilor evreieşti din România, istoria comunismului, istorie ecleziastică etc.

„Congresul, care a reunit specialişti proveniţi din spaţii geografice şi intergeneraţionale diferite, a prilejuit ample dezbateri ştiinţifice privind problemele cu care se confruntă cercetarea istorică românească. S-a apreciat că istoriografia a făcut, după 1989 progrese semnificative, dar sunt multe aspecte care se cer remediate sau dezvoltate. În urma schimbului de experienţă în cercetarea şi predarea istoriei, transmis în zilele Congresului de la profesori şi cercetători consacraţi la tineri cercetători, masteranzi şi doctoranzi, s-a subliniat necesitatea aplicării unor noi metode şi tehnici de lucru în cercetarea istorică. Au fost discutate aspecte precum statutul personalului de cercetare şi a celui didactic din învăţământul preuniversitar şi universitar, nevoia acordării unei finanţări corespunzătoare din partea organismelor abilitate ale statului, precum şi o reconsiderare a emisiunilor cu caracter istoric în media scrisă şi cea audio-vizuală din România. O atenţie specială trebuie să fie acordată formării cadrelor tinere, după cum se impune multiplicarea trimiterilor la stagii de documentare şi perfecţionare în străinătate a resursei umane din domeniul istoriografiei. Congresul istoricilor din România insistă pentru schimbarea ponderii istoriei în curricula şcolară, cel puţin două ore, la gimnaziu şi liceu, indiferent de profil, precum şi obligativitatea acestei discipline la examenele de capacitate şi bacalaureat. Participanţii la Congres au apreciat că se impune o coordonare din partea Comitetului Naţional al Istoricilor din România a activităţilor privind marcarea Centenarului Marii Uniri, prin implicarea Academiei Române şi a universităţilor din România” – se precizează într-un comunicat al UBB, remis presei.

Potrivit documentului citat, s-a hotărât, de asemeni, permanentizarea Congresului Naţional al Istoricilor Români, prin organizarea acestuia din doi în doi ani, următorul Congres urmând a se desfăşura în anul 2018, la Iaşi.