Reactivarea Frăţiei Ortodoxe Române

Un comitet de iniţiativă – format din prof. univ. dr. Mircea Popa, acad. prof. univ. dr. Horia Colan, prof. univ. dr. Marius Traian Bojita, prof. univ. dr. Crişan Mircioiu, acad. prof. univ. dr. Marius Porumb, acad. prof. univ. Nicolae Edroiu, prof. univ. dr. Aurel Sava, prof. univ. dr. Andrei Marga, prof. univ. dr. Oliviu Pascu ş.a. – şi-a anunţat ieri intenţia de reactivare a „Frăţiei Ortodoxe Române”, înţeleasă ca o asociaţie religioasă pentru românii ortodocşi din Mitropolia Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, ca organizaţie nonguvernamentală şi nonprofit cu sediul în municipiul Cluj-Napoca, Piaţa Avram Iancu nr. 18.

„Asociaţie prin excelenţă a mirenilor, Frăţia Ortodoxă Română va promova ideea de spiritualitate creştină şi cultură religioasă activă, prin organizarea de cursuri speciale pe teme religioase, dezbateri, conferinţe şi simpozioane, procesiuni, pelerinaje şi excursii la locurile sfinte şi mînăstirile cele mai importante ale creştinătăţii, prin editarea de cărţi, reviste şi pliante în sprijinul unei cît mai bune cunoaşteri a normelor de viaţă creştine şi a trecutului de luptă şi afirmare a Bisericii noastre. Ne-am inspirat şi ne vom inspira din activitatea dusă pe acest tărîm de Frăţia Ortodoxă Romana, care a fiinţat la Cluj între anii 1933-1939, sub preşedinţia profesorului univ. dr. Sextil Puşcariu şi cu binecuvîntarea şi ajutorul ierarhilor clujeni din acea vreme, episcopii Nicolae Ivan şi Nicolae Colan, după ce la Cluj s-a sfinţit impresionanta clădire a catedralei. Munca de sprijinire a Bisericii Ortodoxe Române de către asociaţia mirenească Frăţia Ortodoxă Romană a reprezentat un moment de mobilizare, comuniune şi solidaritate pilduitoare, pe care şi noi dorim să-l atingem” – a anunţat ieri comitetul de iniţiativă pentru reactivarea „Frăţiei Ortodoxe Romane”.

Într-un comunicat remis ieri presei se precizează că „Frăţia Ortodoxă Romană” este gîndită „ca un for de dezbatere publică, ca un mijloc de comunicare cu publicul larg, ca o modalitate de implicare a tuturor la bunul mers al treburilor comunităţii creştine, cu accentul pus pe ideile solidarităţii şi moralei creştine, pe sublinierea identităţii noastre în lumea Orientului ortodox şi a Occidentului catolic şi protestant, pe deschiderile cît mai largi sub raport ecumenic, pentru instaurarea principiilor creştine în bunul mers al societăţii de fiecare zi”.

Convinşi că numai prin asumarea componentei creştine în viaţa socială, politică şi culturală a omului secolului XXI „destinul nostru se poate schimba într-o mare măsură în bine”, intelectualii din comitetul de iniţiativă (avînd deplina încredere şi sprijinul ÎPS Bartolomeu Anania) precizează, în finalul comunicatului: „Un mare scriitor al secolului trecut prezicea secolului nostru o consolidare a spiritualităţii umane pe acest fundament: Secolul XXI va fi religios sau nu va fi deloc. Noi stăruim în credinţa că el nu poate să iasă din marasmul agresiv al modelor şi influenţelor superficiale decît prin apelul la religiozitate”.

M. TRIPON