Rănile care sângerează încă

În urmă cu 77 de ani, Nord-Vestul Ardealului a sângerat dureros. Sute de persoane au fost omorâte pentru simplul fapt că vorbeau limba română. Rănile de atunci continuă să sângereze şi acum, în timp ce unele cercuri naţionalist-şovine maghiare fac eforturi pentru a-i reabilita pe cei responsabili de crimele asupra românilor şi evreilor din perioada horthystă. În această săptămână, mai multe asociaţii şi organizaţii româneşti organizează acţiuni comemorative pentru a cinsti memoria martirilor furiei horthyste şi a condamna iniţiativele unor cercuri iredentist-şovine.

În amintirea acelor orori şi în încercarea de crea o piedică în calea uitării, membrii Federaţiei Naţionale a Românilor Persecutaţi Etnic „Pro Memoria 1940 -1945” (FNRPE) şi ai Asociaţiei Teritoriale a Românilor Persecutaţi, Refugiaţi, Deportaţi şi Expulzaţi din motive etnice vor organiza în 31 august a.c., la Mureşenii de Câmpie, simpozionul „Istoria şi Sociologia Refuziului Românesc”. Evenimentul va avea loc începând cu ora 10 la Complexul Muzeal „Andrei Bojor”, printre invitaţi numărându-se academicianul Ovidiu Bojor, filologul Mircea Popa, preşedinte al Societăţii Astra Cluj, lingvistul Onufrie Vinţeler, istoricul militar Vasile Tutula, profesorul Aurel Buzgău, profesorul Ioan Lăcătuşu din cadrul Centrului European de Studii Harghita-

-Covasna din Sf. Gheorghe şi profesorul Barbu Bălan, preşedinte al Federaţiei Naţională a Românilor Persecutaţi Etnic „Pro Memoria 1940 -1945”. Vor mai avea intervenţii istoricul clujean Ioan Bojan, care va vorbi despre Tratatul de la TRIANON- act de justiţie internaţională pentru români şi alte naţiuni oprimate de dualismul austro-ungar şi Vasile Lechinţan, care va prezenta cartea „Calvarul românilor deportaţi în toamna anului 1944. Jurnalul lui Florian Mornăilă (1944-1945). Atrocităţile din zona Sărmaşului”.

Furia horthystă a lovit în toamna anului 1940 zeci de localităţi din Ardealul de Nord. În judeţul Cluj, horthyştii au trecut la masacrarea populaţiilor româneşti din localităţile Huedin, Ţaga, Sucutard şi Mureşenii de Câmpie. În ultimele două localităţi, crimele asupra românilor fiind comandate de groful Wass Albert.

Conform sentinţei Tribunalului Poporului Cluj din, în 13 martie 1946, Wass i-a ordonat, în luna septembrie 1940, locotenentului Pakucs să execute cinci oameni din Sucutard: fostul primar român, Petru Mărginean, Iosif Moldovan, surorile Estera şi Rozalia Mihaly, precum şi Ioan Cot. Primarul a fost eliberat, dar ceilalţi au fost executaţi pe 22 septembrie 1940. Trupurile au fost îngropate într-o groapă comună, pe raza comunei Ţaga. Sătenii care le-au deshumat, şase ani mai târziu, spun că cele două femei erau aşezate pe spate, iar cei doi bărbaţi deasupra lor. Sentinţa Tribunalului Poporului mai arată că Wass Albert a dispus asasinarea preotului greco-catolic Andrei Bujor din Mureşeniii de Câmpie şi a familiei acestuia. Alţi 11 oameni au fost executaţi în casa parohială, după care au fost îngropaţi într-o groapă comună săpată în curtea casei. De precizat este faptul că instrumentarea cauzei în care Wass Albert era acuzat de instigarea la uciderea mai multor români s-a făcut în aceeaşi perioadă cu procesul mareşalului Ion Antonescu.

Sentinţa Tribunalului Poporului de la Cluj a fost confirmată de Tribunalul Internaţional pentru Crime de Război. Prin sentinţa din 1946, Wass Albert era considerat “criminal de război”, hotărârea Tribunalului Poporului Cluj nefiind schimbată nici până în prezent. La Huedin, “Săptămâna neagră” a început în 9 septembrie 1940, când ocupanţii au intrat în oraş. Momentul culminant al acţiunilor represive a fost atins în ziua de marţi, 10 septembrie 1940, când, după ora 12, în urma unor bătai ce au durat mai multe ore, au decedat protopopul Aurel Munteanu şi plutonierul de poliţie Gheorghe Nicola.

La toate crimele şi holocaustul împotriva populaţiei româneşti au participat, conform unui plan comun de exterminare, Armata Regală Ungară, prin unităţi şi subunităţi dislocate în teritoriu. Judeţul Sălaj a primit primul dezlănţuirea trupelor horthyste. Aici au avut loc 436 de crime bestiale, 235 de schingiuiri şi 978 de arestări. În judeţul Someş s-au înregistrat 38 crime bestiale, iar în Bihor 151 de persoane au murit pentru că s-au născut români. La Satu Mare au fost asasinaţi 28 de români, iar la 164 au fost schingiuiţi. Situaţia a fost similară şi în judeţele Trei Scaune, Ciuc, Năsăud, Odorhei şi Maramureş.

C. PURIŞ