Rămăşiţele pământeşti ale unui „chiabur”, victimă a Securităţii Cluj, descoperite după 66 de ani

cercetare-iiccmer-1Rămăşitele pământeşti ale lui Pom Traian, un „chiabur” din Bistra, executat de Securitatea Cluj în ziua de 16 august 1950, au fost descoperite luni de cercetătorii Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), după aproape opt ore de cercetare arheologică.

„Am început să săpăm manual în jurul orei 10:00, poate chiar mai devreme, în locul indicat, dar până la ora 16:00 nu am găsit nimic. Ne-a derutat şi aspectul solului, foarte pietros, faptul că nu apărea nici o diferenţă între groapă şi terenul neumblat. La un moment dat am apelat la Primărie, care ne-a trimis un excavator, cu ajutorul căruia am putut dezveli o suprafaţă mare. Am cuprins o suprafaţă mai largă de teren, de circa 15×5 metri, care a însemnat de fapt răzuire, straturi de câte 20 de cm, cercetare-iiccmer-0pe rând. După încă o oră şi ceva de muncă, în jurul orei 17:00, am găsit părţi din opincile victimei. Astea au fost primele indicii care au apărut. În momentul acela, oamenii au luat locul excavatorului, am trecut iarăşi pe săpat manual” – a declarat, pentru Făclia, coordonatorul acţiunii de la Bistra, arheologul dr. Gheorghe Petrov.

Potrivit acestuia, în cursul serii de luni a fost dezvelit şi scheletul victimei.

După ce arheologii IICCMER îşi vor termina treaba, scheletul victimei va fi cercetat de criminalişti şi de reprezentanţii Institutului de Medicină Legală, abia apoi, rămăşiţele lui Pom Traian putând fi îngropate, creştineşte, de urmaşi, respectiv de fiica acestuia. Fiind vorba de crimă, cazul a fost semnalat de IICCMER Parchetului Militar, acesta urmând să continue investigaţiile pentru descoperirea şi tragerea la răspundere a făptaşilor care mai sunt în viaţă. Potrivit arheologului dr. Gheorghe Petrov, moartea lui Pom Traian nu a fost consemnată în registrele de stare civilă, astfel că el „e în viaţă, până când procurorul va da o ordonanţă pentru declararea oficială a morţii”.

Pom Traian, împreună cu alţi doi „chiaburi” din Bistra – Trifa Iosif şi Andreşel Ioan –  au fost împuşcaţi în 16 august 1950, din ordinul direct al colonelului Patriciu Mihai (Grunsperger), şeful Direcţiei cercetare-iiccmer-3Regionale a Securităţii Poporului Cluj, în complicitate cu adjunctul său, lt. col. Cuteanu Gheorghe. Executarea ordinului sau a instrucţiunilor a fost îndeplinită de Serviciul Judeţean al Securităţii Poporului Turda, condus de maiorul Kovacs Mihai, care a coordonat personal şi operaţiunile din teren. Din personalul Securităţii din Turda, IICMER precizează că au fost trimişi în misiune lt. Herţa Vasile, şeful Biroului Anchete, adjunctul acestuia, slt. Tăuţan Valentin, şi lt. Popa Vasile, şeful Biroului I Informaţii. La Câmpeni, şeful Biroului local de Securitate era slt. Cosman Gheorghe, acesta fiind subordonat SJSP Turda. Pe lângă aceştia, în săvârşirea crimelor au mai fost implicate şi alte cadre de securitate şi miliţie.

Pom Traian a fost împuşcat şi îngropat pe Dealul Muntelui, în zona Coasta Rea, pe locul numit Halci. Trupurile celor trei victime au fost înhumate în 17 august. Potrivit IICCMER, pentru săparea gropilor de mormânt, introducerea cadavrelor şi astuparea lor, au fost aduse cu forţa rude ale partizanilor, precum şi alţi „chiaburi” din Bistra, care fuseseră cu toţii anchetaţi la Câmpeni. Pe trupul fiecărei victime a fost pusă o bucată de carton inscipţionată cu textul „Cine face ca mine, să păţească ca mine”. Pe locul mormintelor, rudele victimelor nu au avut voie să pună vreo cruce sau un alt semn.

„La începutul anului 1949, membrii organizaţiei de rezistenţă armată anticomunistă Frontul Apărării Naţionale, înfiinţată în decembrie 1948, şi-au amenajat o tabără în zona Bistra, în locul numit Groşi. În 4 martie 1949, asupra taberei partizanilor Securitatea a organizat şi întreprins un atac armat în urma căruia au rezultat victime de ambele părţi, fiind capturaţi mai mulţi prizonieri. Dintre partizanii care au cercetare-iiccmer-4scăpat din încercuire mulţi au fost prinşi după scurt timp, fiind ulterior condamnaţi la închisoare sau chiar la moarte. Unii au mai rezistat un timp ca fugari, însă şi aceştia au fost până la urmă ucişi în luptă sau în ambuscade organizate. În această situaţie s-au aflat doi partizani originari din zonă, Nicolae Selagea din Dealu Capsei şi Ihuţ Traian din Aroneşti, care au fost intens urmăriţi şi până la urmă ucişi, primul în 2 septembrie 1950 şi al doilea în 5 august 1952. Câtă vreme au fost fugari şi au stat ascunşi în munte, aceştia au fost ajutaţi de rude să supravieţuiască, fiind susţinuţi şi de unii localnici, catalogaţi de autorităţi drept chiaburi şi persoane reacţionare. Aceştia din urmă aveau o influenţă mare asupra membrilor comunităţii, îndemnând lumea să-i sprijine pe partizani deoarece în curând urma să izbucnească războiul dintre URSS şi ţările occidentale, iar comunismul va fi înfrânt. Totodată, desfăşurau pe toate căile o constantă propagandă anticomunistă, instigând pe săteni la nesupunere şi împotrivire la încercările autorităţilor de a înfiinţa la Bistra o Gospodărie Agricolă Colectivă” – se precizează într-un comunicat al IICCMER.

După campania din 1949, prin care au fost arestate şi apoi condamnate mai multe persoane care au avut legături cu membrii organizaţiei Frontul Apărării Naţionale, Securitatea a întreprins noi măsuri dure împotriva celor care promovau astfel de idei. „În baza instrucţiunilor primite din partea Direcţiei Regionale a Securităţii Poporului Cluj şi în înţelegere cu conducerea Organizaţiei Judeţene a Partidului cercetare-iiccmer-2Muncitoresc Român din Turda, Serviciul Judeţean a Securităţii Poporului Turda a organizat o acţiune represivă de intimidare a populaţiei din Bistra. În ziua de 14 august 1950, în zonă au fost trimise mai multe cadre operative de securitate, care, în colaborare cu personalul Biroului de Securitate din Câmpeni şi cu miliţieni de la Posturile de Miliţie Bistra şi Câmpeni, au reţinut şi transportat la sediul Securităţii din Câmpeni circa 35 de persoane, acestea fiind rude apropiate ale partizanilor Nicolae Selagea şi Ihuţ Traian, dar şi cei consideraţi ca fiind chiaburi. Aici au fost cu toţii anchetaţi şi ameninţaţi, fără a li se lua însă declaraţii scrise. În urma aşa-ziselor cercetări, s-a constatat că pentru situaţia creată în Bistra se fac vinovaţi trei chiaburi, şi anume Pom Traian, Trifa Iosif şi Andreşel Ioan, primii doi fiind deja reţinuţi. Măsura dispusă de Securitate a fost ca cei trei să fie imediat executaţi în locuri prestabilite. Ca urmare, în dimineaţa zilei de 16 august 1950, Pom Traian şi Trifa Iosif au fost aduşi de la Câmpeni la Bistra, de unde au fost transportaţi pe jos şi executaţi prin împuşcare, în locuri diferite. După execuţia acestora, în aceeaşi zi, Andreşel Ioan a fost ridicat de acasă şi împuşcat în munte, la locul cunoscut sub denumirea de Poarta între Căi, în acel loc fiind şi îngropat” – precizează IICCMER.

Acţiunea de căutare şi deshumare a lui Pom Traian a fost organizată de IICCMER, în în parteneriat cu Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca şi în colaborare cu Parchetul Militar, Televiziunea Română, Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia, Muzeul de Istorie şi Ştiinţele Naturii Aiud şi Primăria comunei Bistra, cercetările în teren fiind efectuate, în prezenţa reprezentanţilor Parchetului Militar, de un colectiv de arheologi şi istorici de la IICCMER şi instituţiile muzeale colaboratoare, format din: Gheorghe Petrov (coordonator), Paul Scrobotă, Gabriel Rustoiu, Horaţiu Groza şi Marius Oprea.

M. TRIPON

 

Articole din aceeasi categorie