Puterea vindecătoare a animalelor

Proiectul editorial realizat de ziarul Făclia de Cluj şi Universitatea „Babeş-Bolyai’’ în contextul aniversării a 100 de ani de la înființarea Universității Naționale a Daciei Superioare și de la instalarea administrației românești de la Cluj continuă cu prezentarea Vivariului-colecția permanentă de animale alcătuită din aproximativ 60 de specii de animale, de pe toate continentele. În articolul semnat de biologul Octavian Craioveanu veți putea afla despre latura mai puțin cunoscută a Vivariului, cea de aprofundare a relației om animal.

Maria are nouă ani. Este la a patra vizită la Vivariu. Cu o exaltare nestăpânită întinde mâna și mângâie tarantula de 10 centimetri ce se plimba relaxată pe antebrațul meu. Acum două saptămâni, imaginea descrisă mai sus ar fi fost sursa coșmarurilor și anxietăților Mariei, de când deține primele amintiri ale copilăriei.

La vederea unui păianjen de cauciuc, o jucărie distractivă și inofensivă pentru majoritatea copiilor, ea s-ar fi năpustit țipând prin încăpere și ar fi necesitat consiliere specializată pentru îndeprărtarea memoriei respective. Maria suferă de arahnofobie severă.

Din vremuri vechi oamenii au observat că apropierea de animale poate avea o influență pozitivă asupra psihicului și chiar fizicului uman. Prima atestare documentară a acestui fenomen vine din secolul XIX, când Florence Nightingale, precursoarea serviciului sanitar modern, a descoperit că prezența unei păsări cântătoare într-o colivie face viața mai suportabilă pentru soldații răniți în război și obligați să stea zile în șir în saloane medicale insalubre și aglomerate.

În zilele noastre, acompanierea unui tratament cu un animal de terapie nu mai este un fenomen ieșit din comun, cu toate că se află doar la începuturi ca și metodă de tratament.

Deși se știe de multă vreme, cel puțin la nivel de percepție populară, că asocierea unei persoane cu un animal de companie produce beneficii de bunăstare, cercetarea și documentarea acestui efect terapeutic a fost în mare parte ignorată la nivel academic. Drept urmare, există atestare științifică a relației benefice om-animal doar pentru două tipuri de interacțiune:

1. Deținere de animal de companie

Este cel mai frecvent tip de interacțiune om-animal și este asociat cu o serie de efecte benefice de tip fizic si psihic. Dintre acestea putem să enumerăm reducerea tensiunii arteriale, condiție fizică mai bună, imunitate mai bună și stare psihică generală mai bună.

2. Terapie asistată de animale

Este includerea deliberată a unui animal în planul de tratament, în special cu scopul de a reduce anxietatea, agitația, depresia și de a corecta probleme de comportament. De asemenea se urmărește amplificarea interacțiunilor sociale pozitive și creșterea dorinței de a participa la aceste interacțiuni.

Numărul de specii de animale de terapie este desul de mare și diferă în funcție de problema ce se vrea corectată și de personalitatea pacientului. Se pot utiliza cai, câini, pisici, iepuri, cobai, dihori, șoareci etc. De asemenea, pentru programele de tratament al fobiilor se folosesc speciile care produc aceste fobii, cele mai „populare” fiind păianjenii și șerpii.

Pe lângă ameliorarea problemelor psihice și psihiatrice, terapia asistată de animale a fost implementată cu succes și în procesele de recuperare fizică a pacienților. Astfel, ca și completare la tratamentele clasice de recuperare, creșterea puterii musculare și recuperarea controlului muscular se poate realiza și prin plimbarea și mângâierea unui câine sau aruncarea repetată a unui obiect pentru aport.

Vivariul UBB este o expoziție de animale, majoritatea lor fiind specii exotice. Practic, putem spune că suntem o mini grădină zoologică unde animalele sunt cazate în niște cuști speciale numite terarii. Diferența principală dintre o grădină zoologică și Vivariu, pe lângă dimensiune, este componența colecției permanente de animale. În cazul nostru, aceasta se mulează cât mai fidel pe necesitățile studenților biologi și reprezintă partea practică a actului didactic. Colecția permanentă de animale este alcătuită din aproximativ 60 de specii de animale, de pe toate continentele, mai puțin Antarctica. Terariile sunt amenajate în așa fel, încât să mimeze în mod fidel mediul natural din care provine fiecare specie în parte, fie ea tropicală, ecuatorială, de deșert sau autohtonă. De asemenea, expoziția noastră este deschisă și spre comunitate, având o puternică componentă de educație a publicului, prin stimularea respectului față de mediul înconjurător. Astfel, o vizită la Vivariu devine o experiență didactică, educațională dar și recreațională. În anumite cazuri, atunci când situația o permite, vizitatorii pot urmări diverse tipuri de comportament din categoria hrănirii, reproducerii și apărării și pot chiar și interacționa cu animalele, în prezența personalului calificat.

Terapie asistată de animale

O latură mai puțin cunoscută a Vivariului este cea de implicare în aprofundarea relației om animal și în terapia asistată de animale. Luând exemplul mai multor grădini zoologice renumite din lume, am decis să ne implicăm activ și să asistăm demersurile terapeutice care ar beneficia de pe urma colecției noastre de animale și a experienței personalului care le gospodărește.

O astfel de activitate terapeutică, din sfera interacțiunii om animal, este implicarea în cazul fobiilor față de animale. Pe parcursul evoluției umane, probabil că acest tip de fobie a fost un factor favorizant și a adus avantaje în supraviețuirea speciei. Din păcate, există cazuri severe, unde fobia trece de limita unei simple antipatii față de animalul respectiv. Reacția, oarecum normală, de dezgust sau frică este amplificată și se transformă în atacuri de panică generalizate și momente de anxietate severă, chiar dacă pericolul real este ca și inexistent. Originea acestor fobii nu este clară, dar probabil că apar ca urmare a expunerii la un eveniment traumatizant, care a implicat animalul sau este o moștenire educațională de la părinți prea protectori sau educatori bine intenționați, dar prea zeloși.

De mulți ani de zile, Grădina Zoologică din Londra organizează un program de terapie pentru arahnofobie, numit în mod afectiv „Păianjenul prietenos”. Acest program este o combinație între terapia standard, cognitiv comportamentală și terapia prin confruntare. Urmând acest model, în colaborare cu prietenii și colegii noștri de la Asociația Dog Assist, la Vivariu s-au realizat așa numite intervenții pe termen scurt, din categoria terapiei prin confruntare și expunere atât la persoane cu arahnofobie, o frică irațională de păianjeni, cât si cu ofiofobie, același tip de frică produsă de șerpi. Aceste intervenții sunt activități de desensibilizare „in vivo”, cu o componentă narativă, explicativă, unde se discută despre fobii în general și despre specia care produce fobia urmată de o expunere graduală la sursa problemei.

Ajută studenții să scape de stres în sesiune

Problematica stresului asociat cu examenele din perioada sesiunii este un alt domeniu în care Vivariul UBB s-a implicat, alături de USAMV-CN și mai multe ONG-uri de specialitate. Urmând modelul „Puppy Room for Stressed Students” al Universității Dalhousie din Canada, se organizează diverse interacțiuni cu animale de terapie, sub supervizarea echipelor specializate în activități asistate de animale. Proiectul Denumit „Keep calm with dogs” se desfășoară la Vivariul UBB și este destinat studenților UBB și USAMV-CN. Acesta presupune activități de reducere a stresului în sesiune prin interacțiune cu animale de terapie dar și eficientizarea procesului de învățare. Alternarea interacțiunilor libere cu cele structurate, pe tot parcursul semestrului, este un domeniu investigat științific și care s-a dovedit eficient în îmbunătățirea memoriei de lucru, a performanței în sarcină și a atenției executive.

Un eveniment ce are ca scop promovarea cunoștințelor și a atitudinii corecte față de animale, dar și a efectelor terapeutice ale interacțiunii om-animal, este „Ziua interacțiunii om-animal”. De opt ani, Vivariul UBB participă cu entuziasm la organizarea și desfășurarea acestui eveniment orientat către comunitate, care implică tineri și vârstnici deopotrivă. Momentul în care copii cu diverse grade de autism ies din bula lor de izolare și manifestă entuziasm puternic la contactul cu animale exotice este emoționant și în același timp extrem de motivant. De asemenea, acest eveniment are și o puternică conotație educațională. Am observat de nenumărate ori că odată invalidate stereotipurile vis-a-vis de animalele mai puțin cunoscute, se produce o deschidere spre aprecierea diversității și frumuseții lumii animale, în special la vârste fragede unde prejudecățile nu sunt atât de puternic înrădăcinate.

Implicarea și experiența noastră în diferite domenii terapeutice, în care animalele pot avea un impact pozitiv, este limitată. Intervențiile s-au desfășurat sub coordonarea și în prezența persoanelor și echipelor specializate în activități asistate de animale. Cu toate acestea, putem să tragem o concluzie, care este, în mare parte, susținută și de literatura de specialitate. Animalele, în special mamiferele, produc sentimente pozitive, chiar dacă acestea sunt de natură subiectivă. Aceste sentimente pozitive pot fi canalizate spre diverse tipuri de terapii pentru îmbunătățirea stării psihice și fizice a pacienților din toate categoriile de vârstă. În cazul demersurilor de desensibilizare a persoanelor cu fobii severe față de păianjeni și șerpi rezultatele au fost peste așteptări deși, pentru un efect permanent, s-ar impune probabil continuarea interacțiunii dintre animal si subiect pe termen mediu și lung.

Terapia asistată de animale este un domeniu nou cu o popularitate în creștere. Legătura dintre om și natură, mai ales legătura dintre om și animal este o forță puternică, formată pe parcursul a milioane de ani de coevoluție. Această forță are capacitatea de produce schimbări pozitive și semnificative atât la oameni, cât și la animale, atunci când este aplicată și direcționată de persoane calificate în ambele laturi ale conexiunii. Deși necesită eforturi considerabile, răbdare și o documentație aprofundată, satisfacțiile sunt pe măsură și vor duce în continuare la dezvoltarea acestei discipline neapreciate la adevărata ei valoare.

Biolog specialist, drd. Octavian Craioveanu

Vivariul Universității Babeș-Bolyai, Direcția Patrimoniu Cultural Universitar

APEL

Direcția Patrimoniu Cultural Universitar face apel, pe această cale, la cititori să sprijine procesul de recuperare de acte, obiecte şi documente legate de istoria universităţii clujene precum și a celor care au aparținut foștilor profesori ai Universității clujene în vederea conservării și valorificării lor științifice prin păstrarea lor în fondul Personalități UBB, constituit la Serviciul Arhivă din cadrul Direcției Patrimoniu Cultural Universitar, UBB. Cei interesați să pună la dispoziția Universității clujene astfel de documente și obiecte se pot adresa la telefon: 0264405300, int. 5860.