Puncte de vedere: România în și după pandemie

Un grup de reflecție constituit în cadrul Academiei Române, format din academicieni, cercetători din institutele Academiei Române și reprezentanți ai mediului universitar, propune o serie de măsuri considerate necesare pentru atenuarea efectelor pandemiei pe termen scurt, mediu și lung.

Grupul de reflecție consideră că pandemia a generat „o criză care reprezintă o oportunitate pentru relansarea societății și economiei românești, în cadrul unui program strategic de dezvoltare durabilă”. Principalele sectoare analizate și pentru care sunt propuse obiective și acțiuni pentru atenuarea sau chiar eliminarea efectelor crizei sunt: educația, cercetarea științifică, economia, agricultura, resursele minerale și energia, mobilitatea.

„Se impune necesitatea regândirii întregului proces formativ-educativ”

În opinia celor care alcătuiesc grupul de reflecție, tehnologia informației și comunicațiilor „poate și trebuie să contribuie la modernizarea și eficientizarea procesului de educație și instruire a elevilor și studenților”. În acest scop „se impune necesitatea regândirii întregului proces formativ-educativ, în contextul evoluției tehnologiei, al trecerii la noua revoluție industrială bazată pe integrarea calculatoarelor, al comunicațiilor cu obiectele fizice, unde comunicarea între mașini (M2M) și comunicarea între oameni și mașini (H2M) joacă un rol esențial”.

Sistemul național de educație și instruire trebuie adaptat la cerințele impuse de mobilitatea și globalizarea pieței forței de muncă – consideră oamenii de știință, care propun: dotarea tuturor școlilor cu mijloace tehnice pentru asigurarea condițiilor necesare educației on-line (calculatoare, tablete, table inteligente, infrastructuri de comunicații, acces la platforme on-line); pregătirea tuturor profesorilor pentru utilizarea eficientă a infrastructurii în procesul de educație digitală; lansarea unui program coerent de educație continuă a cetățenilor pentru adaptarea la evoluția tehnologiei comunicațiilor și calculatoarelor, a roboticii și inteligenței artificiale.

„Cel puțin 2% din buget pentru susținerea programelor de cercetare-dezvoltare și inovare”

În ce privește cercetarea științifică, grupul de reflecție constituit în cadrul Academiei Române propune: reorganizarea sistemului de cercetare-dezvoltare-inovare și orientarea cercetării inclusiv spre programe care să susțină economia și trecerea la economia digitalizată; înființarea Fundației Române pentru Știință, cu fonduri publice și private, cu misiunea de a gestiona programe naționale de cercetare, politicile pentru cercetare-dezvoltare, infrastructura pentru cercetare, transferul tehnologic și valorificarea rezultatelor; alocarea a cel puțin 2% din buget pentru susținerea programelor de cercetare-dezvoltare și inovare.

Alte propuneri vizează: lansarea unui program național pentru stimularea creativității, inovării și invențiilor, cu aplicabilitate în economie și societate; adoptarea unui program național pentru susținerea companiilor private și publice, românești sau internaționale, destinate dezvoltării de programe de cercetare-dezvoltare-inovare în România; crearea și susținerea centrelor de excelență în universități și institute de cercetare și a centrelor de transfer al cunoștințelor, inovațiilor și invențiilor în mediul economic, respectiv întărirea cooperării între universități, institute de cercetare și mediul economic.

Este esențială relansarea unor sectoare industriale cu capital autohton

Susținerea unui program național pentru dezvoltarea infrastructurii de transport rutier, feroviar, aerian și implementarea tehnologiilor digitale pentru optimizarea mobilității, respectiv susținerea unui program național pentru optimizarea activităților în mediul urban și rural și implementarea unor concepte precum „orașe inteligente“, „transport inteligent“, „clădiri inteligente“ – sunt alte măsuri propuse pentru relansarea economiei românești.

În aceeași direcție se propune încurajarea și susținerea întreprinzătorilor pentru dezvoltarea industriei pe baza unor inovații și invenții românești și identificarea unor domenii tehnologice și industriale care pot conduce la relansarea unor sectoare industriale cu capital autohton (mașini agricole, automobile, echipamente electrice și de automatizare, sisteme de programare, fabrici de ulei, fabrici de zahăr, produse chimice, industria de armament etc.).

Program național de împăduriri și refaceri ale fondului forestier

În ce privește agricultura, grupul de reflecție constituit în cadrul Academiei Române propune: susținerea programului de irigații și valorificarea potențialului hidrologic natural al râurilor și lacurilor; inițierea și susținerea unui program național de împăduriri și refaceri ale fondului forestier, precum și a perdelelor forestiere pentru protecția terenurilor agricole; lansarea și susținerea unui program național pentru revigorarea sectorului zootehnic (creșterea porcilor, ovinelor, bovinelor) și valorificarea eficientă a produselor, prin crearea la nivel regional a combinatelor de prelucrare a laptelui, cărnii ș.a. De asemeni, se consideră necesară crearea unor ferme complexe, cu participarea statului și a mediului privat, pentru asigurarea necesarului de produse alimentare de calitate superioară, dar și crearea centrelor regionale de colectare, stocare și livrare de produse alimentare prin implicarea direcțiilor județene pentru susținerea agriculturii. O altă măsură propusă vizează susținerea directă a exploatațiilor agricole generatoare de produse agroalimentare, necesare pieței interne (carne, lapte, legume, fructe și derivate ale acestora).

Sistem național coerent de securitate cibernetică

Regândirea sistemului de exploatare și valorificare a resurselor minerale și energetice (gaze, petrol, cărbune, minereuri critice), precum și regândirea și reavizarea sistemului energetic național și a celui minier ca sisteme strategice aflate sub controlul statului – sunt alte măsuri propuse pentru atenuarea sau chiar eliminarea efectelor crizei.

O altă măsură propusă vizează crearea unui sistem național coerent de securitate cibernetică, în contextul creșterii complexității infrastructurilor și a vulnerabilităților determinate de noua revoluție industrială și de digitalizarea economiei și a societății.

„Se impune viziune, coerență și responsabilitate din partea factorilor de decizie”

„Pentru operaționalizarea unor asemenea obiective se impune viziune, coerență și responsabilitate din partea factorilor de decizie” – consideră grupul de reflecție constituit în cadrul Academiei Române, care evidențiază necesitatea unor acțiuni  privind: reconsiderarea rolului economic și social al statului și al parteneriatului public-privat; investigarea atentă a problemelor legate de migrarea populației și de reducerea îngrijorătoare a numărului de locuitori din anumite zone; lansarea unui program de stopare a declinului demografic și de creștere a natalității.

Totodată, este considerată necesară asigurarea premiselor pentru refacerea economiei și dezvoltarea durabilă a României, prin: îmbunătățirea stării de sănătate a populației; creșterea gradului de ocupare a forței de muncă; asigurarea unui nivel de educație cât mai apropiat de cerințele economiei și ale societății moderne; promovarea și susținerea finanțării investițiilor publice și private; regândirea sistemului de împrumuturi și dobânzi pentru susținerea sectorului economic și a inițiativelor private; elaborarea unor măsuri și instrumente de creștere a eficienței economice și de protecție a mediului; implementarea unor programe pentru creșterea rezilienței economice, a vitezei de recuperare a declinului economic și social; stimularea creativității și inovării pentru progresul social și economic al țării; refacerea încrederii populației în viitorul țării, în forța unității naționale; mobilizarea întregului potențial intelectual pentru relansarea societății românești și „consolidarea prestigiului României ca țară cu o economie modernă, cu un sistem de educație performant, cu un sistem de sănătate eficient, cu un program coerent de dezvoltare generală”.

Nu în ultimul rând se consideră necesare: valorificarea oportunităților oferite de Uniunea Europeană pentru dezvoltarea socio-economică a țării pe termen mediu și lung; operaționalizarea strategiei naționale de dezvoltare durabilă până în anul 2030; participarea activă, cu resurse proprii și cu resurse atrase, la programul european „Green Deal“, pentru creșterea eco-eficienței și a capacității de protecție a mediului; constituirea unei comisii guvernamentale pentru analiza modului de gestionare a capitalului bancar, menită să vizeze rata dobânzilor, facilitățile privind perioada de grație și rambursare a creditelor, dobânzile subvenționate ș.a., precum și modul de susținere a capitalului bancar național public și privat; elaborarea unui Program Național pentru gestionarea durabilă a resurselor minerale și a Programului Geologic Național de reevaluare a acestor resurse, cu recomandări de valorificare a lor.

***

Grupul de reflecție a fost alcătuit din: acad. Ioan-Aurel Pop – președintele Academiei Române; acad. Ioan Dumitrache – secretar general al Academiei Române; acad. Nicolae Anastasiu – Secția de Științe Geonomice, Academia Română; acad. Florin Filip – președintele Secției de Știința și Tehnologia Informației, Academia Română; acad. Nicolae Săulescu – Secția de Științe Agricole și Silvice, Academia Română; prof. univ. Gheorghe Zaman – membru corespondent al Academiei Române, director, Institutul de Economie Națională; dr. Luminița Chivu – director, Institutul Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu“; dr. Marioara Iordan – director adjunct, Institutul de Prognoză Economică; dr. Filip Cârlea – director, Centrul de Promovare a Energiilor Regenerabile; prof. univ. Radu Munteanu – Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca; dr. Ovidiu Badea – director, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea“.

M. TRIPON