Publicaţii clujene. TRIBUNA nr. 383 – Tocmai aceasta e marea spaimă

Prozator, poet, eseist, Vasile Gogea a împlinit nu demult 65 de ani. Revista „Tribuna” îi dedica două pagini, cu o cuprinzătoare bibliografie care acoperă zeci de cărţi semnate şi publicate de autor, începând din 1988 (când debutează într-o antologie de proză apărută la Editura Dacia), mai exact, cu începere din 1990 până în prezent. Poemele semnate în acest număr sunt emblematice (o parte cunoscute de pe Gogea’s Blog). Poemele poartă titlurile încluse: „Tocmai aceasta e marea spaimă:// Viaţa mă ameninţă, îmi dă o palmă.// Eu vreau să mor, vreau să mor./ Ea îmi spune: musai să zbor.// N-am nici o aripă-n minte,/ nici una sub umăr.// Ea spune: fii cuminte,/ că eu zilele-ţi număr.// Tocmai aceasta e marea spaimă:/ viaţa mă ceartă, îmi dă o palmă”. La poemul „Adun cu grebla”, dedicaţia către opzecişti este ca un pumnal de apă vie înfipt în inima neuitării.
Încă din numărul precedent al publicaţiei, Aurel Sasu deschide un serial cu titlul „Etica mediocrităţii (I)”, în care de la început afirmă că va semnala primejdiile care-l pândesc, în posteritate, pe Valeriu Anania, scriitorul, şi pe Mitropolitul Bartolomeu, ierarhul. Este vorba de cărţi care au apărut în ultimii ani, în paginile cărora sunt abordate scrierile şi viaţa lui Bartolomeu Valeriu Anania, care par a-i fi dedicate cu admiraţie, însă Aurel Sasu demonstrează prin exemple şi citate că acele cărţi sunt, de fapt, contrariul a ceea ce se anunţau. Întâiul exemplu regretabil – notează critic Aurel Sasu – este volumul „Valeriu Anania. Publicistul” de Beatrice Ştir (Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2011), „o colecţie de erori, falsuri şi locuri comune, inventar oţios de date biografice (…), evenimente, instituţii şi cărţi (titluri), rostogolite monoton într-o suită de platitudini şi de repetiţii cu o satisfacţie aproape maladivă.
Este o performanţă să-ţi fie indiferentă fatalitatea inutilului, periferia gândirii şi umilinţa greu de tolerat a cuvântului privat de neliniştea «durerilor fără vremi» a celui despre care scrii. De ce acum acest articol, se vor întreba unii? Simplu, pentru că, în ultimul timp, s-au înmulţit nepermis veleitarii care au transformat rigorile exegezei critice în normele facultative ale picnicului literar”. Exemplificările oferite, punct cu punct, de Aurel Sasu sunt edificatoare. În prezentul număr al Tribunei, în „Etica mediocrităţii (II)” Aurel Sasu se referă la volumul „O fereastră spre cer. Introducere în opera lui Bartolomeu Valeriu Anania” de Doina Pologea (Ed. Limes/Renaşterea, 2018), pe care îl descrie în câteva cuvinte ca „serii de rezumate şi istorisiri aproximative, cu pagini ale scriitorului folosite în regim de proprietate comună, după o logică insolită; (…) o simplă alcătuire de cuvinte, imatură şi confuză”. În continuarea articolului, comentariile şi citatele punctează cu claritate şi explicit rateurile autoarei.
Criticul conchide tranşant înainte de a-şi încheia expunerea: „Bartolomeu Valeriu Anania a fost întotdeauna un om liber. Să nu facem din numele lui statuia obscurităţii noastre, nici din opera lui un panaceu al mediocrităţii noastre agresive. Volumul Doinei Pologea este trista confirmare că meteahna vanităţii este o boală care nu se vindecă”.
Mircea Arman semnează editorialul cu titlul „Scurt istoric asupra noţiunii de fenomen – ce este fenomenologia? (II)”, analizând noţiuni şi argumente aduse de Husserl în încercarea de a defini noţiunea de fenomen în sens fenomenologic – în marginea volumului „Filosofia ca ştiinţă riguroasă” de E. Husserl (trad. rom. Alexandru Boboc) –, argumente aduse temei nu numai de acesta. Tot în aria filosofiei se înscrie eseul „Wittgenstein şi Heidegger” de Andrei Marga care supune unei dezbateri atente volumul „Wittgenstein und Heidegger. Die letzten Philosophen” de Manfred Geier (Rowohlt, Reinbeck bei Hamburg, 2017).
Cărţi de beletristică recenzează Irina Lazăr (romanul „Chihlimbar” de Cătălin Pavel, Ed. Polirom, 2017), Tudor Voicu (placheta de versuri „alte maşini şi-un fotograf amator” de Violeta Anciu, Ed. Grinta, 2018), Menuţ Maximinian (volumul de critică „Poezia de toate zilele” de Constantin Cubleşan, Ed. Limes, 2017), deasemenea, Radu Ilarion Munteanu, Ion Buzaşi, Adrian Lesenciuc, Irina-Roxana Georgescu, Nicolae Mareş (un eseu cuprinzător, „Regina Maria – scriitor”) etc. Numărul este ilustrat cu reproduceri după lucrări de Anca Seel-Constantin (Elveţia).
Virgil RAŢIU