Publicații clujene: revista ORAȘUL nr 48-49/ 2020

Un sumar de revistă aproape neșfârșit

Revista de cultură urbană ORAȘUL este în al 12-lea an de apariție, fondată la Cluj-Napoca sub directoratul arhitectului Ionel Vitoc. Este editată de Fundația Culturală „CARPATICA”, sub egida Uniunii Scriitorilor din România și a Uniunii Universităților Clujene. Redacția: seniori editori – Marcel Mureșeanu, Mircea Popa, Constantin Zărnescu; redactori: Horia Bădescu, Michaela Bocu, Ion Cristofor, Constantin Cubleșan, Viorel Hodiș, Negoiță Lăptoiu, Vasile Lechințan, Teodor Mateescu, Virgil Mihaiu, Vasile Muscă, Ovidiu Pecican, Titu Popescu, Constantin Rîpă, Adrian Țion; grafica: Valeriu Gheorghe Teodorescu; tehnoredactare: Cătălin Șerban.

Prof. Vasile Muscă semnează o scurtă monografie: „Universitatea clujeană la ceas centenar”. Ioana Mihaela Bonda și Cecilia Cârja în eseul ilustrat cu trei fotografii mari, înfățișând universitățile din Cluj, Iași și București, intitulat „Un veac de învățământ superior românesc la Cluj”, punctează astfel: „Evenimentele anului 1918, care au culminat prin realizarea unității naționale depline și formarea României Mari, au generat contextul favorabil pentru punerea în operă a unui alt ideal de mare preț pentru românii transilvăneni: Universitate în limba română la Cluj. Misiunea acestei instituții era una extrem de importantă pentru epoca pe care a deschis-o Marea Unire, respectiv crearea unor generații de intelectuali cu o gândire modernă, care să contribuie la consolidarea statului național întregit și să-l conecteze la noua ordine europeană, configurată pe baza principiului autodeterminării popoarelor. Alma Mater Napocensis a fost, astfel, de-a lungul existenței sale, după cum a definit-o Prof. Vasile Pușcaș, o universitate «în serviciul națiunii»”.

Alt material dedicat universității este semnat de Emil Luca, intitulat „Un veac și jumătate de învățământ agricol superior în Transilvania” – bazele Agronomiei Clujene au fost puse în anul 1869, odată cu înființarea Institutului Agronomic, în timpul împăratului Franz Iosif [1830-1916], Transilvania fiind parte, la acea vreme, a Imperiului Austro-Ungar.

Învățământului, educației, istoriei Transilvaniei îi sunt dedicate alte câteva studii și documentare, eseuri și monografii. Astfel, după titluri: «Transilvania de Nord, la răscruce de drumuri (1940-1945)» de Acad. Emil Burzo – despre „sistemul de maghiarizare forțată” a tuturor popoarelor aflate pe teritorii ce au fost înglobate în conglomeratul de națiuni numit Imperiul Austro-Ungar: slovaci, ucrainieni, români, sârbi, sași, secui etc.; «Biserica și satul românesc maramureșean, ctitori de școală» de Acad. Emil Burzo; «Confuzii de planuri, confuzii vechi și noi» de Octavian Căpățână – cum un fals politic, preluat fără cercetare critică, devine „adevăr” în istoriografie; «Maghiarii din România – românii din Ungaria în secolul XX» de Dr. Alexandru Ghișa – devastatoare maghiarizare forțată a românilor de-a lungul a zeci de ani, o analiză comparativă; «Cum să nu devii ambasador» de George Albuț – mai degrabă cum să-ți vinzi țara, așa cum a procedat fostul ministru de externe Adrian Severin, sub mâna fostului preș. Emil Constantinescu, care prin tratate au vândul definitiv Bucovina de Nord Ucrainei, iar în relațiile cu Ungaria nu au făcut nicio brânză!; «Imperiul Bizantin în istorie» de Ștefan Petra – continuare a studiului din numărul precedent al revistei, marea influență politică și culturală pe care a avut-o Imperiul asupra unor vaste teritorii din zonele balcanice, subcarpatice și nu numai.

Semnează poezie: Marcel Mureșeanu, Daniel Moșoiu, Constantin Cubleșan, proză, Dumitru Cerna, Adrian Țion, eseu, Irina Petraș – «Despre bunici», Titu Popescu – «Culorile Romei», umor, Cornel Udrea – «Dilema lui Făgădău», «Vechituri noi», «Îndreptar de anti-virus».

Articole de cultură și artă, cronici literare, recenzii, traduceri, alte eseuri de: Nemeș Crina-Maria, Constantin Zărnescu, Silvia Pintea, Mihai Posada, Mihai Munteanu, Virgil Mihaiu, Constantin Rîpă, Mircea Popa, Maria Vaida, Ovidiu Pecican, Ioan-Pavel Azap, Horia Bădescu și mulți alți semnatari.

Virgil RAȚIU

Articole din aceeasi categorie