PS Vasile Someşanul: Cu ajutorul lui Dumnezeu, în această lună vom pune piatra de temelie a Centrului de îngrijiri paliative „Sf. Nectarie”

În cadrul Arhiepiscopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului şi Clujului se derulează, încă de la începutul anilor ’90, o serie de proiecte dedicate celor aflaţi în diferite nevoi – vîrstnicilor, copiilor cu risc de abandon şcolar, mamelor, oamenilor săraci etc. Despre aceste proiecte – aflate în coordonarea Sectorului misionar – social al Arhiepiscopiei, a acceptat să vorbească, într-un interviu acordat ziarului Făclia, PS Vasile  Someşanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului şi Clujului.

– Ştiu că acest Sector misionar-social al Arhiepiscopiei clujene este primul înfiinţat în Patriarhia Română, în 1998. Care au fost argumentele pentru înfiinţarea lui?

– După cum se ştie, Înalt Preasfinţitul Arhiepiscop şi Mitropolit Bartolomeu încă din tinereţe a fost implicat în viaţa Bisericii, atît în dimensiunea ei liturgică, dar şi în cea culturală şi socială. Imediat după 1990, la Bucureşti a luat fiinţă Asociaţia Filantropică Medical Creştină „Christiana”, între fondatorii ei aflîndu-se şi pe atunci arhimandritul Bartolomeu Anania care, după cîtva timp, cu voia lui Dumnezeu, a ajuns arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului.  Imediat după instalare, în cadrul organizării activităţilor arhiepiscopiei, ÎPS Bartolomeu s-a îngrijit în mod deosebit şi de partea de asistenţă socială, care trebuia să reintre în normalitate, aşa cum fusese înainte de instalarea comunismului. Filantropia a fost foarte prezentă în viaţa Bisericii, filantropia face parte, de fapt, din fiinţa Bisericii, din misiunea şi lucrarea Bisericii.

Aşadar, după… aşezarea altor lucruri care au fost necesare în cadrul arhiepiscopiei noastre, ÎPS Bartolomeu s-a gîndit şi la organizarea unui sector misionar-social, un sector care să se ocupe în exclusivitate de activitatea filantropică şi de asistenţă socială, a Bisericii.

– Care sînt cîteva dintre proiectele acestui sector?

– Pe parcursul anilor, în cadrul acestui sector au putut fi iniţiate şi derulate o seamă de proiecte sociale. Sigur că, şi la Cluj, Asociaţia Filantropică Medical Creştină „Christiana” s-a format ca şi filială, dar la început, ştiute fiind greutăţile economice ale anilor ’90, s-a îngrijit doar de colectarea de alimente şi îmbrăcăminte pentru persoanele nevoiaşe, pentru ca mai tîrziu să iniţieze proiecte mai specializate.

Primul dintre aceste proiecte mai specializate a fost acela al recuperării copiilor aflaţi în abandon şcolar. Pentru aceşti copii, în cartierul Mănăştur a fost organizat un program de zi. Aceşti copii, circa 40, în primii ani, dar şi tineri, unii chiar peste vîrsta de 18 ani, veneau la cursuri în primele trei zile ale săptămînii, urmau cursurile după programa anului (clasei) în care erau înscrişi, iar în celelalte două zile erau orientaţi spre activităţi productive în cadrul unor societăţi comerciale şi primeau o instrucţie într-un domeniu, în care mai apoi mulţi dintre ei au fost angajaţi.

Această activitate o desfăşurăm în mod constant din 1996, în cadrul Şcolii Sociale Christiana”. Aici activează, în marea majoritate, profesori voluntari, unii dintre ei chiar profesori universitari, pensionari, care vin cu multă dăruire spre aceşti tineri.

-Neretribuiţi, bănuiesc.

-Neretribuiţi. Dar, sigur, sînt şi cîteva posturi retribuite, însă cum activitatea şcolii se întreţine prin donaţii şi sponsorizări, mai avem, cîteodată, probleme legate de plata salariilor.

– Alte proiecte?

– În jurul acestui proiect de recuperare a copiilor şi tinerilor cu abandon şcolar s-a iniţat un program de meditaţii şcolare şi tot aici, în cadrul Centrului Social-Misionar „Sfîntul Vasile cel Mare”, se derulează un proiect de „solidaritate creştină”. Adică, de Paşti, de Crăciun, în jur de 300 de familii nevoiaşe primesc pachete destul de consistente  cu alimente de bază, îmbrăcăminte şi încălţăminte. Şi tot în acest centru funcţionează şi o cantină socială, care oferă o masă caldă pe zi, un prînz, pentru pînă la 100 de persoane nevoiaşe.

Aceste activităţi ale Centrului Misionar „Sfîntul Vasile cel Mare” se bucură de o largă participare, dar şi recunoaştere din partea beneficiarilor.

– Aveţi şi o policlinică…

– Policlinica fără plată „Sf. Pantelimon” este un alt proiect important al nostru, un proiect iniţiat cu nouă ani în urmă. Beneficiarii sînt în marea majoritate pensionari sau persoane cu venituri foarte mici. Acestora li se oferă consultaţii medicale, medicamente gratuite, celor cu venituri sub 300 lei, şi asistenţă spirituală. Policlinica este deservită de un personal de bază calificat, iar coordonatoarea programului este maica Mavra Epure, farmacistă.

În cadrul acestei policlinici funcţionează şi proiectul „Pentru viaţă”, pentru combaterea numărului mare de avorturi, coordonat de dr. Crista Todea Gross. Programul vizează, pe de o parte, prevenirea şi combaterea avorturilor, consilierea celor care urmează să nască, dar şi acordarea unui suport material, pentru copil, în primul an după naştere.

Astfel de programe sînt foarte răspîndite acum, în România, fiind derulate de mai multe asociaţii care, anul trecut, s-au organizat într-o federaţie, recunoscută acum şi pe plan internaţional. Este, apoi, cunoscută activitatea părintelui Nicolae Tănase care, imediat după 1990, a început să ocrotească într-un aşezămînt, ce s-a dezvoltat foarte mult în timp, tinerele fete care urmau să nască şi nu erau acceptate de familii. În ziua de astăzi sînt peste 300 de copii care sînt ocrotiţi în aşezămîntul de la Valea Plopului.

– În Policlinică a început şi derularea unui proiect de recuperare a celor dependenţi de alcool?

– Acest proiect a demarat, într-adevăr, în cadrul Policlinicii „Sf. Pantelimon”, dar acum a devenit program independent. Este un proiect de  informare, consiliere şi recuperare din consumul de alcool şi de droguri, coordonat de misionarul american Frantz Floyd.

– Are vreo legătură acest program cu „Alcoolicii Anonimi”?

– Sînt în legătură, colaborează, chiar şi metodele sînt aceleaşi. Doar că programul nostru este structurat pe viaţa duhovnicească a omului.

– Aveţi şi proiecte pentru copiii foarte mici?

– Chiar pentru copiii foarte mici! În Cluj-Napoca avem un Centru de zi pentru copiii de la 0 la 2 ani, destinat prevenirii instituţionalizării acestora.

– Cine coordonează acest centru?

– Centrul de zi „Acoperămîntul Maicii Domnului” a fost deschis din iniţiativa ÎPS Bartolomeu, cu sprijinul Centrului Misionar Ortodox American, din care face parte şi dl Frantz Floyd. Acum, de cîţiva ani, activitatea Centrului de zi „Acoperămîntul Maicii Domnului” este coordonată de soţia acestuia, Ancuţa Floyd.

– Aţi vorbit despre proiectele destinate copiilor, celor nevoiaşi şi celor cu probleme de sănătate. Sînt proiecte dedicate exclusiv celor vîrstinici?

– Aici, cei mai dinamici şi mai întreprinzători sînt cei de la Turda, care au înfiinţat un centru de îngrijire a persoanelor vîrstnice, care funcţionează într-un imobil nou, ridicat de un grup de tineri extrem de generoşi. Aceştia au desfăşurat o serie de activităţi prin care au colectat banii care, apoi, au fost orientaţi spre ridicarea unui cămin pentru bătrîni. La acest cămin sînt adăpostiţi, la ora actuală, peste 50 de persoane vîrstnice. Iar în mansarda căminului funcţionează o grădiniţă socială pentru circa 25 – 30 de copii proveniţi din familii cu risc social.

– Spuneaţi, la un moment dat, că proiectele Sectorului misionar – social al Arhiepiscopiei se derulează cu fonduri provenite din donaţii şi sponsorizări. Oare în această perioadă de criză mai ştiu românii să fie milostivi?

– Ştiu şi sînt, românii sînt în continuare milostivi.Însă este la fel de adevărat că, odată cu accentuarea crizei, persoane sau societăţi care ne susţineau într-o formă importantă în activităţile noastre au început să îşi reducă mult donaţiile, contribuţia la proiectele noastre. Dar, cu mila lui Dumnezeu, proiectele noastre se derulează mai departe, încercăm să facem faţă.

– Trebuie să vă întreb despre un proiect la care ştiu că ţineţi foarte mult, cel referitor la înfiinţarea, la Cluj-Napoca, a unui centru de îngrijiri paliative pentru bolnavii oncologici în fază terminală. În ce stadiu este acest proiect?

– Acest proiect de hospice, de centru de îngrijiri paleative, este derulat ca proiect al Centrului eparhial. Am dorit ca, pe lîngă şcoală, pe lîngă cantină, care funcţionează în mai multe locaţii (avem o cantină şi la Huedin, care oferă hrană zilnică pentru circa 25 de persoane), pe lîngă căminele de bătrîni (cel de la Turda şi cel de la Mociu), pe lîngă centrele de recuperare pentru persoanele cu handicap motor (la Turda funcţionează un centru pentru copii şi unul pentru vîrstnici), să… facem un pas mai departe şi să ne orientăm şi spre bolnavii incurabili. Ideea unui centru de îngrijiri paliative s-a născut cu mai mulţi ani în urmă, între timp un astfel de centru a fost înfiinţat de cei din Braşov, care s-au bucurat de o finanţare externă foarte generoasă şi au reuşit să realizeze un aşezămînt foarte bine organizat şi care a ajuns să fie un centru de excelenţă pentru Europa. După Braşov, cred că primul centru de îngrijiri paliative este cel de la Bucureşti, al doctorului Pavel Chirilă, care este şi preşedinte executiv al Asociaţiei „Christiana”.

În ceea ce ne priveşte, la începutul lunii august am primit autorizaţia de construcţie. Cu ajutorul lui Dumnezeu, în luna aceasta vom pune piatra de temelie a aşezămîntului şi vom demara lucrările de construcţie.

– Aveţi promisiuni de sprijin?

– Avem bunăvoinţa şi înţelegerea unor regii specializate din Cluj, care s-au oferit să formeze un comitet de iniţiativă, care să sprijine ridicarea construcţiei. Nu sînt însă de neglijat nici donaţiile băneşti de care, sigur, avem în continoare nevoie.

– Deoarece spuneaţi că românii n-au uitat să fie generoşi nici în această perioadă de criză, le reamintim, tuturor celor care vor dori să sprijine acest proiect, conturile în care pot face donaţii. Este vorba de două conturi deschise la Banca Transilvania, cod fiscal 4547095: RO57 BRTL 01301205P1291801 (în lei) şi RO07 BTRL 01304205P12918XX (în euro).

Costul estimat al investiţiei (inclusiv al dotării) este de 2.212.850 euro.

M. TRIPON