PS Florentin Crihălmeanu: Ne împotrivim demontării și mutării bisericii vechi de zid de la Nicula

Episcopul greco-catolic de Cluj-Gherla, PS Florentin Crihălmeanu, a cerut în mod public, în cadrul celebrărilor Sărbătorii Adormirii Maicii Domnului, din curtea bisericii parohiale greco-catolice din Nicula, „oprirea demontării și mutării bisericii vechi de zid a Mănăstirii Nicula”, apreciind că „o astfel de încercare ar distruge definitiv sfântul locaș”.

„După anul 1990 am încercat să recuperăm biserica veche de zid a Mănăstirii Nicula, care a fost ridicată în exclusivitate de către episcopii greco-catolici. Este un locaș de cult cu un simbolism important, ce păstrează memoria tuturor hirotonirilor, a primirilor în călugărie ce s-au făcut la Nicula. Cardinalul Iuliu Hossu (acum Fericit episcop martir) își amintește, în cartea memoriilor, cum a continuat pelerinajul la Nicula, an de an, din 1920 până în 1948, pe parcursul a 28 de ani. În perioada comunismului, tradiția greco-catolică a pelerinajelor la Nicula, începută încă din 1712 și care a continuat până în 1948, a fost preluată de către reprezentanții Bisericii Ortodoxe. Ne bucurăm că Biserica Ortodoxă a continuat pelerinajele, dar să nu se uite rădăcinile pe care s-a construit această tradiție. La Nicula, din vremea pelerinajelor tradiționale greco-catolice nu mai există decât biserica veche de zid, care, în prezent, se află în pericol de demolare, demontare sau mutare. De aceea, ne împotrivim demolării, demontării și mutării bisericii vechi de zid, păstrătoare a memoriei tradiției Bisericii Greco-Catolice!” – a spus PS Florentin, conform Biroului de presă al Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla.

De asemeni, a adăugat ierarhul, deja buldozere au intrat și în interiorul bisericii, s-a înlăturat masa altarului, „fără ca, măcar din politețe, să ni se spună: «Vă dăm moaștele pe care le-ați pus în masa altarului; vă dăm hrisovul pe care l-ați avut în masa altarului». Nu ni s-a comunicat absolut nimic și aflăm din diferite surse că, probabil, biserica va fi, dacă nu demolată, cu siguranță mutată. De ce? Pentru că, acum, încurcă. Stă în calea credincioșilor care vor să aducă dreapta închinăciune la biserica mare, nou construită în apropierea bisericii vechi. Cu alte cuvinte, cu durere, trebuie să spun că, tacit, se continuă politica de ștergere a urmelor Bisericii Greco-Catolice…”.

În context, Biroul de presă al Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla amintește că sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului a fost și rămâne, pentru credincioșii Eparhiei, strâns legată de Mănăstirea Nicula, „locul tradițional de pelerinaj greco-catolic în cinstea Maicii Domnului”.

„În zilele de 14 și 15 august 2020, Episcopul de Cluj-Gherla, PS Florentin Crihălmeanu, pelerin, ca în fiecare an de Sfântă Maria Mare, la biserica parohială din Nicula, a reamintit istoria adevărată și documentată a acestei zone, cu dealuri molcome învăluite în taina prezenței Preasfintei Fecioare Maria. La Nicula, în 1964, o icoană a Maicii Domnului a lăcrămat. Pentru a adăposti această icoană, în 1712, la marginea satului a fost construită, de către contele Corniș, o biserică de lemn. Biserica, a cărei absidă se cunoaște că a fost restaurată în 1853 de către primul Episcop al Eparhiei nou-înființate de Gherla, Ioan Alexi, în prezent nu mai există, ea a ars în 1974 și în loc s-a adus o altă biserică de la Țop, cea care este considerată acum «biserica veche». Între 1875-1879, episcopii de Gherla PS Ioan Vancea și PS Mihail Pavel au ridicat biserica de zid a Mănăstirii Nicula, iar în 1906 sunt binecuvântate cele două turnuri de către Episcopul Ioan Sabo. La finalizarea bisericii de zid, în 1906, s-a mutat Icoana făcătoare de minuni din biserica de lemn, în biserica de zid a Mănăstirii” – precizează Biroul de presă al Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla, amintind, totodată, că prima comunitate de călugări, la Nicula, a fost întemeiată în anul 1936, când Episcopul Iuliu Hossu a încredințat Mănăstirea, „întru binecuvântată chivernisire şi administrare”, Ordinului Sfântului Vasile cel Mare. Mai înainte de această dată „nu a existat aici nici o altă comunitate monahală”. De asemeni, precizează sursa citată, la Nicula, de-a lungul timpului „s-a dezvoltat neîncetat o tradiție a pelerinajelor la Icoana făcătoare de minuni a Maicii Sfinte”, iar doi Pontifi Romani, Papa Clemente al XIII-lea (în 1767) și Papa Pius al IX-lea (în 1928) au acordat indulgență plenară pelerinilor la Nicula, „atestând că este un loc de pelerinaj catolic”.

„Important este ca noi să rămânem neclintiți în credință, în spiritul motto-ului Cardinalului Iuliu Hossu: «Credința noastră este viața noastră!»” – a spus acum, la Nicula, PS Florentin, conform sursei citate.

M. TRIPON