Propuneri ale Academiei Române pentru atenuarea schimbărilor climatice

Academia Română consideră că este necesară actualizarea Strategiei naționale privind schimbările climatice cu extinderea perioadei până în anul 2050, precum și a Planului național de acțiune pentru implementarea Strategiei, cu luarea în considerare a noilor orientări internaționale, a datelor noi referitoare la evoluția situației climei în lume și a situației socio-economice în care se găsește România în prezent.

Potrivit unui comunicat al Academiei Române, remis presei, la elaborarea noii Strategii și a Planului de acțiune aferent, cu extinderea perioadei până în anul 2050, trebuie luate în considerare noile documente sectoriale pe termen mediu (2021-2027) – strategii și planuri de acțiuni – în principalele domenii vizate: agricultura și dezvoltarea rurală; silvicultura; apa potabilă și resursele de apă; biodiversitatea; energia și resursele naturale; industria; transportul; mediul uman; infrastructurile și urbanismul; sănătatea publică și serviciile de răspuns în situații de urgență; turismul și activitățile recreative; educarea și conștientizarea publicului; asigurările, ca instrument de adaptare la schimbările climatice.

Academia Română consideră că este necesar ca obiectivele Strategiei naționale de cercetare-dezvoltare și inovare pentru perioada 2021-2027 să fie integrate cu obiectivele Strategiei naționale de specializare inteligentă pentru aceeași perioadă. Aceste noi documente, elaborate în conformitate cu specificitatea regională, „trebuie să fie armonizate cu strategiile, planurile și agendele strategice adoptate la nivelul Uniunii Europene și la nivelul Națiunilor Unite până în anul 2030, precum și cu Programul de cercetare și inovare al Uniunii Europene – Orizont Europa (Horizon Europe) 2021-2027”.

Ca o primă și importantă acțiune în noua Strategie națională privind schimbările climatice, Academia Română propune creșterea rolului cercetării științifice fundamentale și aplicative, precum și a inovării inteligente în atingerea obiectivelor stabilite prin documente adoptate la nivel internațional și național.

„În scopul creșterii contribuției cercetării științifice în adaptarea la schimbările climatice, alături de instituțiile naționale menționate în Strategia pentru perioada 2016-2020 ar trebui incluse și institutele aflate în coordonarea Academiei Române, centrele universitare, și, pentru domeniul agriculturii, institutele aflate în coordonarea științifică a Academiei de Științe Agricole și Silvice. Aceste entități au competență în domeniile științelor vieții și geoștiințelor, având printre obiectivele specifice de cercetare și pe cele de schimbări climatice” – precizează sursa citată.

Pentru atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la efectele lor, Academia Română punctează o serie de acțiuni de interes major în principalele domenii ale economiei, astfel:

Pentru domeniul Energie și resurse: cercetări complexe pentru punerea în evidență a unor noi surse de energie nepoluante sau mai puțin poluante pe terioriul țării și în Marea Neagră (gaze naturale, resurse regenerabile și neconvenționale – gaz-hidrați, biogaze, energia valurilor, eoliană, solară etc.), respectiv pentru punerea în evidență a unor materii prime strategice utilizate în industria producătoare de echipamente, pentru generarea curată a energiei electrice, precum și pentru scopuri strategice și de apărare; analiza la nivel de localitate a necesarului de energie, surse locale valorificabile (biomasă agricolă nealimentară – resturi vegetale, gunoi de la crescătoriile de animale, deșeuri orășenești etc.) și găsirea soluțiilor adecvate de valorificare; demararea unor cercetări de mediu care să releve impactul noilor construcții și al surselor regenerabile asupra albedoului zonei și asupra parametrilor climaterici.

Pentru domeniul Agricultură și dezvoltare rurală: promovarea cercetărilor pentru adaptarea la schimbările climatice în condițiile specifice diferitelor zone ale țării și susținerea financiară corespunzătoare a acestor cercetări; implementarea unor programe de cercetare menite să conducă la accelerarea creării de noi organisme biologice vegetale și animale tolerante la temperaturi ridicate, la secetă și accidente climatice; implementarea unor programe de cercetare pentru adaptarea și promovarea tehnologiilor de cultură a plantelor și creșterea animalelor, pentru implementarea principiilor agriculturii conservative, bazate pe lucrări minime și emisii scăzute de gaze cu efect de seră;

Pentru Silvicultură: elaborarea de strategii de atenuare a schimbărilor climatice și adaptare a pădurilor pentru asigurarea continuă a sănătății și stabilității acestora; crearea perdelelor agro-silvice de protecție pe terenurile agricole cu întindere mare și urmărirea stării lor de sănătate; colaborarea cu mediul politic pentru a transmite și utiliza cunoștiințele științifice necesare adoptării unor strategii de atenuare și adaptare;

Pentru domeniul Transport: stimularea cercetărilor menite să sprijine aplicarea în România a celor 7 Foi de Parcurs stabilite de Comisia Europeană prin „Strategic Transport Research and Innovation Agenda“, adoptate în 2017, și anume: vehicule automate și autonome; vehicule electrice care utilizează electricitate „curată“ („Baterii cu densitate de energie și cu durată de viață ridicată. Rețea europeană de încărcare a bateriilor. Tehnologii avansate ale sistemelor de propulsie, arhitecturi noi ale autovehiculelor, reducerea masei, îmbunătățirea aerodinamicității și a rulării, precum și dezvoltarea componentelor pentru vehiculele cu combustibili alternativi”); electrificarea transportului, pentru reducerea dependenței acestuia de combustibilul fosil și deci a emisiei de bioxid de carbon; energie alternativă cu emisii joase pentru transporturi;

În ce privește domeniul Sănătate, Academia Română consideră a fi de interes major: cercetări privind impactul schimbărilor climatice asupra stării de sănătate a populației, acordând o atenție deosebită grupurilor vulnerabile; cercetări sociale privind percepția de către populație a riscurilor asupra sănătății induse de schimbările climatice și educarea ei pentru aplicarea eficientă a programelor naționale și regionale de atenuare a efectelor schimbărilor climatice; stabilirea unor rețele de supraveghere/ monitorizare a bolilor infecțioase, sensibile la schimbări climatice, și a unor baze de date naționale, în vederea elaborării de noi modele pentru măsuri de intervenție rapidă în caz de evenimente epidemiologice cu potențial epidemic sau pandemic; evaluarea impactului politicilor de sănătate publică adoptate de guvernele României, cu scopul de a reduce efectele schimbărilor climatice; cercetări inter, multi și transdisciplinare privind modificările parametrilor climatici, induse de schimbările de climă, și crearea unor baze de date dinamice pe baza cărora măsurile de sănătate publică să fie permanent ajustate la nevoile regionale și locale; implementarea medicinei personalizate cu includerea unor măsurători ale factorilor de mediu extrem, ce au impact asupra sănătății individuale, notate în dosarul electronic de sănătate a pacienților.

Academia Română își exprimă interesul și disponibilitatea de a participa la elaborarea documentelor oficiale, naționale (Strategia și Planul de implementare a Strategiei) referitoare la schimbările climatice și la acțiunile de atenuare a acestora și de adaptare la efectele lor pentru perioada următoare, în toate domeniile de interes strategic pentru România.

Punctul de vedere al Academiei Române privind schimbările climatice a fost elaborat în urma dezbaterilor care au avut loc în cadrul unui ciclu de conferințe și dezbateri publice. Din colectivul de elaborare au făcut parte acad. Cristian Hera, acad. Nicolae Panin, acad. Nicolae Săulescu, acad. Nicolae Anastasiu, acad. Dan Bălteanu, dr. Octavian Badea, membru corespondent al Academiei Române, și dr. Valentin-Veron Toma, cu contribuția prof. Gheorghe Lăzăroiu și prof. Mircea Oprean.

M. T.