Prof. univ. Ioan Piso: Patrimoniul arhitectural şi istoric al oraşului are nevoie de toată atenţia cuvenită

Reputatul istoric Ioan Piso consideră că patrimoniul arhitectural şi istoric al oraşului are nevoie de toată atenţia cuvenită, de lucrări majore de restaurare şi de punere în valoare, pentru ca municipiul Cluj-Napoca să poată deveni, în anul 2020, Capitală Culturală Europeană.

Profesorul universitar a susţinut, miercuri, la reuniunea Asociaţiei Cluj-Napoca 2020 – Capitală Culturală Europeană, că trecutul roman al oraşului este prea puţin pus în evidenţă. Vestigiile sînt bine păstrate în spaţiile urbane deschise – medievale şi moderne, dar în arealul cartierelor de locuinţe ele au fost aproape total distruse.

Potrivit istoricului clujean, Piaţa Muzeului – cu Biserica şi Mănăstirea Franciscană şi Muzeul Naţional de Istorie al Transilvaniei – ar trebui să fie destinată exclusiv culturii, ruinele să fie restaurate, iar Lapidariul roman – protejat de o construcţie modernă. În Parcul Caragiale, trebuie să fie scoase în evidenţă şi zidul roman şi cel medieval.

“S-ar crea un complex arheologic închegat. Mănăstirea Franciscană este o capodoperă a arhitecturii gotice din secolul al XV-lea, a fost restituită Ordinului franciscan, dar trebuie organizată şi o zonă vizitabilă în interior. Piaţa Muzeului are clădiri valoroase din secolul al XVII-lea, iar faţadele şi curţile interioare au nevoie de intervenţii menite să le conserve. Obeliscul din Piaţa Muzeului, de valoare istorică pentru întreaga zonă central europeană, trebuie restaurat. Spaţiul pietonal se cere completat cu strada Deleu”, a explicat profesorul universitar.

El a reamintit că edificiul din Piaţa Unirii nr. 29 adăposteşte Muzeul de Istorie a Farmaciei – unul dintre cele mai valoroase din ţară şi din Europa. În ultimii ani, acest muzeu a fost îmbogăţit cu o valoroasă colecţie de instrumente medicale, care ilustrează istoria medicinii clujene. Clădirea care adăposteşte la parter şi subsol muzeul a fost retrocedată urmaşilor foştilor proprietari, dar autorităţile locale trebuie să cumpere întregul edificiu şi să îl transforme într-un centru cultural.

În acelaşi timp, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei deţine cel mai important patrimoniu istoric al ţării, dar este singurul muzeu din România care nu dispune de o clădire adecvată. Actuala clădire, din strada Daicoviciu, nu numai că nu este potrivită pentru un muzeu european, dar are şi probleme grave de structură, depozite cu igrasie şi, în plus, edificiul nu are are deloc vizibilitate, a argumentat profesorul Ioan Piso. Soluţia optimă ar fi păstrarea unor secţii şi a laboratoarelor de restaurare în sediul actual al muzeului, iar expoziţia de bază să fie mutată într-o clădire reprezentativă a oraşului, respectiv în fosta Primărie.

“Fără un local modern pentru Muzeul de Istorie a Transilvaniei, într-o clădire reprezentativă a oraşului, nu avem nicio şansă în candidatura noastră pentru a fi Capitală Culturală Europeană”, a afirmat profesorul Ioan Piso.

Totodată, el a evidenţiat necesitatea începerii proiectului tehnic de restaurare şi refuncţionalizare a Muzeului de Artă. Pe de altă parte, refacerea traseului spre Cetăţuie – loc ce oferă cea mai frumoasă privelişte a oraşului -, reamenajarea unor curţi interioare de pe străzile Eroilor şi Brătianu, precum şi semnalarea prin plăcuţe unitare a tuturor monumentelor de arhitectură şi de importanţă istorică sînt alte câteva puncte strategice care nu pot fi omise din proiectul prin care oraşul doreşte să devină Capitală Culturală Europeană, a arătat profesorul Ioan Piso.