Prof. univ. dr. Ioana MICLUŢIA: “Mă gândesc la plimbări în arealul de promiximitate al domiciliului”

D. Ş: Una dintre multele întrebări care se pun la ora actuală, vizează pe drept cuvânt, beneficiile izolării. Cu ce efecte? Ce generează, ca stări şi manifestări, izolarea?

Prof dr Ioana Micluţia: În spatele acestui demers şi a acestei recomandări de a sta în casă se află întâi de toate, nevoia de protecţie. Numărul redus de persoane cu care vii în contact reduce din start, contaminarea cu Covid-19. Nu este vorba numai despre reducerea contaminării, ci şi despre răspândirea ei. Pentru persoanele care sunt vulnerabile din punctul de vedere al vârstelor şi al bolilor comorbide, persoanele de peste 65 de ani, izolarea este cea mai bună şi cea mai sigură măsură. Pe de altă parte, există grupele de angajaţi, care trebuie să fie prezenţi şi să asiste, ca de obicei, patologiile uzuale, cum sunt diabetul zaharat, tubrculoza, dializa, oncologia. Acestea trebuie să meargă în continuare, ca şi urgenţele medico-chirurgicale. Este această grupă a profesioniştilor din sănătate, care trebuie să aibă nişte circuite foarte stricte, pentru că însăşi profesioniştii din sănătate sunt expuşi riscului de contaminare fiind în contact direct cu persoanele potenţial infectate şi care, eventual, nu au fost bine triate. Cazurile acestor profesionişti din sănătate sunt în creştere din păcate, lucru care nu ne bucură deloc, care ne dă de gândit. Cei care stau acasă trebuie să beneficieze de un sistem de asistenţă medicală.

D.Ş: Este sistemul de telemedeicină o variantă?

Prof dr Ioana Micluţia: S -a gândit un sistem de telemedicină, prin care pacientul să-şi verifice anumiţi parametrii cum sunt glicemia, tensiunea arterială, saturaţia de oxigen, punându-se la punct sistemele de telemedicină. Tot aşa, şi noi elaborăm un sostem pentru pacienţii ambulator compensaţi, pentru a le da medicaţia îndestulătoare, pe 3 luni. Am primit această dispensă din partea Ministerului Sănătăţii. Favorizăm astfel această izolare la domiciliu şi le reducem riscul de contaminare.

D.Ş: Cât de grea este izolarea? Care sunt aspectele psihologice ale celui izolat?

Prof dr Ioana Micluţia: Vedeţi dvs, lumea trebuie să înţeleagă care sunt regulile impuse. Oamenii trebuie întâi să înţeleagă cum se contaminează. Să înţeleagă necesitatea şi obligativitatea igienizării, de a nu duce mâna la gură, la nas, la ochi. Să înţeleagă apoi că trebuie să poarte mască, mănuşi, să nu tuşească…Şi ajungem la aspectele psihologice ale celui izolat. Am văzut că au ieşit în mass media diferiţi psihologi, care afirmă că acolo unde sunt mai mulţi membri în casă, dintr-o dată se schimbă polarităţile. Unde nu se întâlneau decât seara, au ajuns să se afle în proximitate unuii cu alţii, diverse generaţii. De la copiii care-şi fac temele, care nu au astâmpăr la angajaţi care trebuie să lucreze de acasă, plus bunicii. Atmosfera în acest caz, poate fi şi plăcută, şi apăsătoare, generând comportamente deviante. În general însă, este recomandabil să nu se ajungă la conflicte, căutându-se crearea unei atmosfere paşnice, de lucru, securizantă pentru toţi membri familiei.

D.Ş: Vârstnicii?

Prof dr Ioana Micluţia: Ei sunt în marea lor majoritate, solitari. Nu toţi au acces la mijloacele d einformare, cum sunt reţelele de socializare, internetul, TV, radio chiar. Se crează astfel o infodemie, intoxicări cu diferite idei mai bine spus. Idei conspiraţioniste, alarmante, care pot crea nişte anxietăţi de diverse grade. S-a ajuns să se discute deja de primele patologii ale celor izolaţi, de la anxietatea a unei angoase, a unui pericol care nu ştii cum se manifestă, la terori, insomnii ancorând în tulburări de tip stres post traumatic.

D.Ş. Cât de mult se schimbă obiceiurile oamenilor în asemenea momente?

Prof dr Ioana Micluţia: Da, obiceiurile s-au schimbat şi avem exemple şi în acest sens. Oamenii au început să achiziţioneze mâncare în cantităţi mult mai mari decât le este necesar. Până nu demult, eram învăţaţi să facem o aprovizionare în limite rezonabile, asigurându-ne strictul necesar şi atât, nimic în plus. Ei, a apărut această nevoie de a încărca lista cu cumpărături în exces, alimente şi medicamente deopotrivă! Tot de teama că-şi vor pierde autonomia. Apoi, se pot exagera comportamentele de igienizare. De und eînainte ene spălam pe mâini cum am învăţat, acuma am ajuns să avem un comportament obsesiv de curăţenie, d eigienizare a mâinilor, care duc eîn final spre un comportament de tip obsesiv-compulsiv.

D.Ş: Pot apărea şi fenomene de xenofobie?

Prof dr Ioana Micluţia: Da, ele pot apărea în tipul de relaţionare. Nu mă gândesc la persoanele de altă etnie, ci chiar la conaţionalii noştri care au venit sau sunt pe drum spre ţară, oameni ce vin din zonele roşii sau galbene, oameni pe care-i dorim la mare distanţă de noi, considerându-i potenţiali contaminaţi. Apare o oarecare suspiciozitate faţă de aceste persoane, lucru care se constată de mai bine de o săptămână.

D.Ş: Sunt cele 2 h alocate ieşirilor celor vârstnici suficiente?

Prof dr Ioana Micluţia: Nu cred să fie suficiente. Aceste 2 h asigură să nu existe suprapuneri cu celelalte grupe de vârstă, potenţial purtătoare de infecţie, asimptomatice. Intervalul ales e bun. Poate o largheţe a orarului săvină în ajutorul persoanelor peste 65 de ani, mă gândesc şi la a douza variantă de ieşire, între 16.00 şi 18.00.

D.Ş: Copiii?

Prof dr Ioana Micluţia: Este foarte greu să-i explici unui copil despre iminentul pericol care-i paşte, pe care nu-l înţeleg, mai ales cei de vârste fragede. Sub 5 ani este şi mai greu să-i ţii activi în casă, la energia pe care o au, luaţi în calcul acum şi timpul tot mai frumos, de ieşit şi de joacă. Pentru copii s-au propus în această perioadă de izolare, o serie de jocuri, angrenarea lor în activităţi casnice chiar, ideea fiind de a nu sta în faţa televizoarelor, a tabletelor sau a telefoanelor mobile. Mă gândesc la activităţile fizice, după cum mă gândesc la plimbări mai multe în arealul de promximitate al domiciliului.

Demostene ŞOFRON

Prof univ dr Ioana Micluţia este şef disiplină, medic primar psihiatru, medic șef secție Psihiatrie II, doctor în științe medicale, psihoterapeut-formator psihodramă clasică, suprapecializare-sexologie, membru în comisia de Psihiatrie a MS