Prof. univ. dr. Anca BUZOIANU: Sînt convinsă că toţi absolvenţii noştri, acolo unde vor profesa, vor fi ambasadori ai Clujului academic

„Avem studenţi buni, concurenţă semnificativă la admitere, cu tendinţă de creştere, interesul pentru profesiunea de medic a renăscut, studenţii străini ne caută, avem o concurenţă mare şi pe locurile pentru aceştia” – spune, cu justificată mîndrie, decanul Facultăţii de Medicină a UMF „Iuliu Haţieganu”, prof. univ. dr. Anca Buzoianu.

Potrivit declaraţiei sale, Facultatea clujeană de Medicină este facultatea cu cel mai mare număr de studenţi străini din România. „O mare contribuţie la creşterea prestigiului internaţional al Facultăţii de Medicină clujene o au şi absolvenţii noştri străini, care lucrează în sistemele de sănătate din peste 60 de ţări, şi fac faţă cu brio exigenţelor profesionale. Odată cu finalizarea studiilor, aceştia devin ambasadorii şcolii medicale clujene pe toate meridianele lumii” – declară prof. univ. dr. Anca Buzoianu.

– Spuneaţi că Facultatea de Medicină din Cluj este facultatea cu cel mai mare număr de studenţi străini din România. Ce îi atrage pe studenţii străini aici?

– Faptul că Facultatea de Medicină din Cluj este facultatea cu numărul cel mai mare de studenţi străini dintre toate facultăţile din România este o mîndrie pentru noi, dar totodată şi o mare provocare. De ce vin studenţii străini la Cluj? Încă de la începuturile sale, specificul şcolii medicale clujene a fost dorinţa de a îmbina constructiv noutatea în medicină cu perspectiva umanistă, într-o deschidere permanentă către societate şi omul bolnav. De-a lungul anilor, facultatea noastră şi-a construit o bază educaţională solidă, reprezentată de valoarea corpului didactic şi infrastructura de calitate. Prin efortul său propriu şi beneficiind de numeroase programe suport, facultatea are astăzi un corp didactic tînăr şi performant, şi o structură educaţională modernă, perfect compatibilă cu cerinţele europene. Curriculumul modern, caracterul practic aplicativ al formării pe care o oferim, pregătirea în centrul de simulare, rezultatele obţinute de absolvenţii noştri, toate contribuie la atractivitatea facultăţii noastre pentru studenţii din toată lumea.

Nu în ultimul rînd, studenţii noştri se numără printre privilegiaţii Clujului universitar, existenţa facilităţilor moderne pentru studenţi, începînd cu una dintre cele mai performante biblioteci din ţară, complet informatizată, restaurant studenţesc, cămine modernizate şi dotate la standarde europene, centru de consiliere psihologică şi orientare în carieră, baza sportivă şi campusul, toate acestea recomandă facultatea noastră drept spaţiul propice desfăşurarii unui învăţămînt medical de elită.

– Ce posibilităţi de cercetare şi de schimburi internaţionale au studenţii Facultăţii clujene de Medicină?

– UMF „Iuliu Haţieganu” este recunoscută în ţară ca fiind cea mai performantă universitate medicală în ceea ce priveşte cercetarea ştiinţifică (în anul 2014 am primit din partea MECS premiul pentru excelenţă în cercetare). Pe lîngă deschiderea noii facilităţi de cercetare a universităţii – Centrul de Genomică funcţională şi medicină translaţională, dotat la standarde internaţionale, universitatea încurajează cercetarea atît în rîndul studenţilor, cît şi al tinerelor cadre didactice, prin oferirea anuală a cîte 50 de burse pentru studenţi, în valoare de 2.000 de euro fiecare, respectiv cîte 50 de burse de 8.000 de euro pentru tinerii asistenţi şi şefi de lucrări, burse destinate pentru cercetare. Deci anual UMF „Iuliu Haţieganu” investeşte cîte 500.000 de euro pentru stimularea activităţii de cercetare şi creşterea vizibilităţii universităţii şi a facultăţii.

În ceea ce priveşte schimburile internaţionale, studenţii noştri au posibilitatea să petreacă un semestru sau un an de studiu la facultăţi de medicină din Europa, cu care avem contracte Erasmus. De asemenea, există schimburi de studenţi pe perioada vacanţei de vară, în ţări de pe toate cele cinci continente.

– Spuneaţi că UMF „Iuliu Haţieganu” investeşte, anual, (şi) pentru creşterea vizibilităţii sale. Cît de vizibilă este, în prezent, universitatea, pe plan internaţional?

– Vizibilitatea internaţională este în continuă creştere, în primul rînd prin publicaţiile ştiinţifice ale membrilor comunităţii academice, care în acest an au depăşit 1000 de puncte factor de impact, fiind cea mai vizibilă dintre universităţile româneşti, pe plan ştiinţific, vizibilitate la care Facultatea de Medicină a contribuit majoritar. De asemenea, profesorii noştri, specialişti de înaltă clasă în majoritatea specialităţilor medicale, cresc vizibilitatea internaţională a şcolii noastre de medicină prin participările cu lucrări la congrese şi conferinţe internaţionale de prestigiu, sau ca profesori invitaţi la universităţi din lumea întreagă.

O mare contribuţie la creşterea prestigiului internaţional al Facultăţii de Medicină clujene o au şi absolvenţii noştri străini, care lucrează în sistemele de sănătate din peste 60 de ţări, şi fac faţă cu brio exigenţelor profesionale. Odată cu finalizarea studiilor, aceştia devin ambasadorii şcolii medicale clujene pe toate meridianele lumii. Am participat anul trecut la Conferinţa Asociaţiei Româno – Iordaniene, formată din medici care au terminat facultatea în ţara noastră, peste 5.000 de medici iordanieni formaţi în România, dintre care 1.500 se află în poziţii cheie ale sistemului sanitar. Am rămas foarte plăcut impresionată de recunoştiinţa pe care aceşti medici o poartă ţării noastre pentru formarea pe care le-a oferit-o, pentru faptul că sînt medici respectaţi şi foarte buni profesionişti. Vorbeau despre România ca despre a doua lor patrie.

Sînt convinsă că toţi absolvenţii noştri, străini sau români, acolo unde vor profesa, vor fi ambasadori ai Clujului academic şi ai şcolii noastre medicale, iar performanţele lor profesionale sînt cel mai bun mod de creştere a vizibilităţii noastre internaţionale.

– Cum apreciaţi modul în care se desfăşoară practica studenţilor UMF în spitale?

– Practica studenţilor în spitale şi la medicii de familie este o parte importantă a curriculumului, pentru că acolo studenţii fac primii paşi în profesie. Ne-am străduit să structurăm cît mai clar această activitate, să îi definim clar obiectivele educaţionale pentru fiecare an de studiu şi să le punem la dispoziţie mijloace educaţionale moderne prin care să urmărim această activitate. Am redactat caietul de abilităţi practice, după modelul Universităţii de Medicină vieneze, primul de acest fel din ţară, care are rolul de a ajuta şi îndruma studentul în timpul practicii în spitale, şi în acelaşi timp de a înregistra progresele studentului şi de a certifica efectuarea unei anumite manopere clinice. Caietul a fost foarte apreciat de specialiştii vienezi, aceştia recomandînd adoptarea lui de către toate facultăţile de medicină din ţară.

– Există şi probleme la Facultatea de Medicină a UMF „Iuliu Haţieganu”?

– Din fericire nu putem spune că ne confruntăm cu probleme deosebite, Facultatea de Medicină merge foarte bine. Avem studenţi buni, concurenţă semnificativă la admitere, cu tendinţă de creştere, interesul pentru profesiunea de medic a renăscut, după o perioadă de scădere, cînd tinerii au fost atraşi mai ales de studiile cu durată mai scurtă. Studenţii străini ne caută, avem o concurenţă mare pe locurile pentru aceştia; mai mult, după finalizarea studiilor, o parte dintre ei rămîn să îşi facă specializarea în facultatea noastră. Ne străduim, împreună cu studenţii români, să îi integrăm cît mai bine în comunitatea noastră academică, avem proiecte dezvoltate în acest scop. Avem stabilitate financiară ca instituţie, coeziunea comunităţii academice pentru atingerea obiectivelor asumate, o echipă de conducere foarte bine sudată, deci nu pot menţiona probleme reale. Putem să le spunem provocări, iar acestea ar fi adaptarea la numărul mare de studenţi (în ultimii doi ani, Facultatea de Medicină a avut în anul I înmatriculaţi cîte 800 de studenţi, cea mai mare cifră de şcolarizare din istoria ei!), demersurile pentru asigurarea calităţii, dezvoltarea infrastructurii.

– Spuneaţi, la începutul discuţiei noastre, că încă din facultate v-aţi dorit să deveniţi cadru didactic, să fiţi un  medic bun şi un dascăl bun. Care este, acum, cea mai mare satisfacţie a unui… dascăl de doctori?

– Să vadă că din mîinile lui ies doctori buni, aşa cum am vrea să fie cei care ne vor trata în viitor. Este o mare satisfacţie.

– Ce înseamnă „doctor bun”? Care trebuie să fie primele calităţi ale unui doctor bun?

– Compasiunea şi respectul faţă de bolnav. Apoi, altruismul, inteligenţa, responsabilitatea, o bună comunicare cu pacientul. Şi, nu în ultimul rînd, modestia.

– V-aţi dorit să fiţi medic. Nu simţiţi lipsa activităţii clinice?

– Am fost dascăl şi am continuat activitatea clinică în cadrul Spitalului Clinic de Copii, secţia de prematuri. Am renunţat atunci cînd am preluat funcţia de decan şi m-am implicat în munca administrativă. Acum, pe de o parte sînt dascăl şi predau farmacologia clinică la toţi studenţii noştri din anii 4 şi 5, iar pe de altă parte fac administraţie universitară, activitate destul de cronofagă.

Poţi să faci două lucruri şi să încerci să le faci bine, însă nu poţi face trei. Aşa că a trebuit să renunţ la clinică. De altfel, în majoritatea ţărilor europene administraţia este considerată full time job, cei care fac acest lucru fiind scutiţi de sarcinile didactice.

Dacă simt lipsa activităţii clinice? Da, o simt.

– Cum apreciaţi că a fost anul 2014 pentru Facultatea de Medicină?

– A fost un an bun şi cu realizări consistente. Cred că cea mai importantă realizare a fost obţinerea certificatului „Grad de încredere ridicat” din partea Agenţiei Române pentru Asigurarea Calităţii în Învăţămîntul Superior (ARACIS) pentru Universitate şi Facultate. Am avut onoranta sarcină de a răspunde de evaluarea instituţională a universităţii, în calitatea mea de expert evaluator ARACIS, şi consider că evaluarea noastră a decurs foarte bine. O altă realizare importantă a constat în  succesul ultimei dezvoltări educaţionale introdusă în curricula facultăţii, “Învăţarea prin rezolvare de probleme”, apreciată foarte mult atît de studenţi, cît şi de cadrele didactice implicate în program. De asemenea, împreună cu partenerii noştri din UK, am organizat cursuri de dezvoltare a metodelor pedagogice moderne în educaţia medicală, care au fost deosebit de apreciate de cadrele noastre didactice şi pe care dorim să le repetăm şi în acest an. Am finalizat un proiect internaţional de schimb de bune practici în managementul educaţional medical cu reputate universităţi francofone europene, la care am fost director de proiect.

În plan didactic, concurenţa la Facultatea de Medicină din Cluj a fost cea mai mare din ultimii 15 ani, de 4 candidaţi pe un loc, atît la secţia română, cît şi la cele străine. Pe plan personal, am fost cu toţii sănătoşi şi am avut sărbători minunate. Pot spune, aşadar, că per total a fost un an bun şi îmi doresc ca şi anul acesta să fie cel puţin la fel.

– Proiecte pentru 2015?

– Sper să reuşim să finalizăm Catalogul competenţelor studenţilor la medicină, primul din ţara noastră, document care ne-ar permite o structurare şi totodată o standardizare clară a tot ceea ce trebuie să cunoască absolvenţii facultăţilor de medicină. Dorim sa depunem un proiect naţional în parteneriat cu celelalte facultăţi de medicină din ţară, astfel încît să facem un pas înainte pentru medicina românească.

Mai avem în lucru un Ghid pentru studenţii internaţionali, care trebuie finalizat, iar pe plan personal, am două cărţi care aşteaptă timpul necesar pentru a fi scrise.

– Ce credeţi că ar trebui făcut pentru ca medicii români să nu mai plece din ţară?

– Problema este, din păcate, de mare actualitate. În ultimii doi ani, la examenul de licenţă am aplicat chestionare privind intenţia de emigrare a absolvenţilor noştri, iar rezultatele obţinute nu sînt deloc încurajatoare pentru viitorul sistemului nostru sanitar. Ce putem face? Cred că pe lîngă asigurarea unor salarii mai mari pentru medici, în acord cu pregătirea lor, ar trebui îmbunătăţite condiţiile de muncă ale acestora, dotările spitalelor, managementul pacientului şi al actului medical, precum şi multe alte aspecte. Tinerii medici nu pleacă din România doar din cauza salariilor mici. Modul în care sînt trataţi, lipsa posibilităţilor de dezvoltare profesională şi personală, faptul că pregătirea lor nu este totdeauna sistematică şi uneori nu au suficient acces la pacienţi, pot fi, de asemenea, motive.

– Mai am o întrebare pe care am lăsat-o, anume, la urmă.

În primele zile ale revoluţiei din 1989, un grup de tineri voluntari, studenţi sau proaspăt absolvenţi de Medicină, din Cluj, şi-au luat sarcina de a selecta şi de a distribui către spitale şi către populaţie medicamentele şi articolele sanitare primite ca ajutoare din străinătate. Acei tineri au constituit mai apoi prima organizaţie nonguvernamentală din România, Asklepyos, care a funcţionat în anii ’90, ajutînd cu medicamente, dar şi cu alte produse, mii de oameni din întreaga ţară, aflaţi în nevoie.

Puţini mai ştiu, poate, că printre acei voluntari se afla şi decanul de astăzi al Facultăţii de Medicină, prof. univ. dr. Anca Buzoianu. Ce a însemnat pentru cariera dvs perioada Asklepyos?

– Asklepyos a fost o perioadă frumoasă a vieţii mele, fiind în acelaşi timp o şcoală.  A fost prima „şcoală de lider” pe care am urmat-o, după ce am fost aleasă, în 1991, director al proiectului medical, care gestiona farmacia Asklepyos şi zecile de tone de medicamente pe care le primeam ca ajutoare din străinătate, mai ales din Germania. Am învăţat în această şcoală că este important să încerci să îi ajuţi pe ceilalţi, să munceşti fără să aştepţi plată, iar recunoştiinţa oamenilor pe care îi ajuţi să fie cea mai bună răsplată pentru efortul tău.

În acel moment, Asklepyos, prima ONG din România, a fost de un real folos miilor de clujeni care au primit medicamente şi alte ajutoare, iar pentru mine, ca farmacolog, a reprezentat contactul cu medicamentele noi, despre care, la vremea respectivă, la noi nu se cunoştea mare lucru. Nu în ultimul rînd, Asklepyos a însemnat pentru mine prietenie, şi am şi astăzi cîţiva prieteni cu care am trecut proba timpului, prietenie legată la descărcat tiruri cu medicamente sau la sortarea acestora.

A fost frumos şi îmi voi aduce aminte întotdeauna cu plăcere de perioada de voluntariat respectivă.

M. TRIPON