Produse româneşti în noua carmangerie a Floreştiului

Oricât de sofisticate sunt ambalajele produselor ce sufocă supermarket – urile noastre, gusturile diferă de reţetele noastre tradiţionale. Şi nu sunt de vină doar reţetele europenilor, ci şi prospeţimea alimentelor, mai ales dacă ne referim la cele din carne, fie ele congelate sau vidate.

Şi cum slănina afumată, cârnaţii proaspeţi sau afumaţi, toba, caltaboşul, ciolanul, salamul şi cremvurştii produşi de bunicii şi străbunicii noştri, rămân delicateţile carmangeriilor de tradiţie, economistul Ioan Şoş, cu a sa familie, după ce s-a rebranduit la Industria Cărnii Cluj, a ,,furat” câţiva mezelari, copiindu-l pe maistrul Ghiţă Mureşan, şi a deschis propria carmangerie la Floreşti, anticipând, parcă, viitoarele dimensiuni urbanistice ale comunei din vecinătatea marelui municipiu transilvan.

Chiar dacă începuturile au fost grele datorită curiozităţii românilor de a consuma produse venite de peste mări şi ţări, de o vreme bună floreştenii, şi nu numai ei, se întorc la carmangeriile indigene, la reţetele tradiţionale, curate şi bine drămuite în prospeţimea numeroaselor specialităţi livrate zilnic spre consum de societatea de profil administrată de familia Şoş.

Pentru a răspunde cererii crescute de produse româneşti, a celor cca 40 de mii de locuitori din cea mai mare comună a României, şi nu numai a lor, joi, la ora amiezii, familia Şoş a deschis o nouă carmangerie, în Floreşti, pe str. Eroilor nr. 6.

Aici se găsesc, zilnic, numeroase produse din carne de porc, vită, oaie şi pui, începând de la slănina afumată în stil gospodăresc, preparate din carne cum ar fi: salamul “Victoria”, salam de vară, bănăţean, rustic, parizer, cârnaţi cu şuncă, cârnaţi de casă, cârnaţi extra, cârnaţi de bere, cârnaţi csabai, cârnaţi trandafir, cremvurşti, mici, tobă, caltaboş şi jumări româneşti şi diferite specialităţi de afumături, din pulpă, costiţă, fleică, ceafă, ciolan oase garf, etc.

Noua unitate, care are o suprafaţă utilă de 170 mp, dispune de vitrine frigorifice de ultimă generaţie, depozite frigorifice pentru produsele prelucrate şi pentru carnea proaspătă, grupuri sociale, vestiare, sală de prezentare a produselor şi alte utilităţi necesare unei unităţi moderne.

Pe lângă promovarea, producerea şi desfacerea produselor tradiţionale româneşti, administratorul Ioan Şoş a declarat redacţiei noastre, înaintea deschiderii acestui punct de lucru, când am făcut şi imaginea de faţă, că nu a creat doar o unitate nouă, ci şi noi locuri de muncă, iar în curând va definitiva reţeta unor salamuri făcute din carne ce trece, mai întâi, prin fumul obţinut din rumeguş din lemn de foioase.

Dumitru VATAU