Problema cetăţilor dacice aflate în patrimoniul UNESCO – adusă în atenţia ministrului Daniel Barbu

Problema sistării finanţării Programului multianual de cercetare arheologică la cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, aflate în patrimoniul UNESCO, semnalată recent în ziarul Făclia de Cluj, a fost adusă în atenţia ministrului Culturii şi Patrimoniului Naţional, Daniel Barbu.
Deputatul PSD de Cluj, Aurelia Cristea, i-a cerut ministrului Barbu să găsească soluţii pentru reluarea finanţării cercetărilor la cetăţile dacice din Munţii Orăştiei.

“Ministerul Culturii a promis în 2012 că va finanţa săpăturile arheologice la cetăţile dacice din Munţii Orăştiei. Proiectul a fost considerat cel mai mare din România privind recuperarea unor date istorice prin metode arheologice, iar rezultatele ştiinţifice obţinute prin cercetarea din zonă ar fi urmat să fie valorificate public.(…) Totuşi, finanţarea publică a proiectului, care ar fi trebuit să se desfăşoare pe parcursul a patru ani, a fost întreruptă. În acest fel, cel mai mare proiect de cercetare arheologică din România este pus în pericol. Succesul acestui proiect ar însemna, pe de altă parte, şi un potenţial pentru turismul românesc. Vă solicit, domnule ministru, să-mi transmiteţi cum poate fi reluată finanţarea cercetărilor privind cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, precum şi cum pot fi cuantificate pierderile potenţiale generate de nefinanţarea acestui proiect, în evaluarea ministrului Culturii’’, arată deputatul clujean Aurelia Cristea în interpelarea adresată ministrului Daniel Barbu.

Guvernul României şi Ministerul Cultelor şi Culturi au promis încă din 2012 aproape 10 milioane de lei pentru finanţarea săpăturilor arheologice la cetăţile dacice din Munţii Orăştiei. Fondurile nu au mai ajuns la cercetători din cauză că ministerul de resort şi-a fixat alte priorităţi. Programul ar fi trebuit să se desfăşoare pe o perioadă de patru ani, timp în care trebuiau supuse cercetărilor toate monumentele dacice înscrise în 1999 pe lista patrimoniului UNESCO. Este vorba de cetăţile Sarmisegetusa Regia, Piatra Roşie, Costeşti-Cetăţuie, Costeşti-Blidaru, Băniţa şi Căpîlna. Scopul final al proiectului era punerea în valoare a acestor monumente conform standardelor internaţionale şi includerea lor, într-o manieră adecvată, în circuitul turistic şi cultural naţional şi internaţional.

În 16 noiembrie 2013 se sărbătoreşte pentru prima dată în România Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO. Monumentele care sînt incluse pe prestigioasa listă mondială sînt considerate ca avînd o valoare universală excepţională, fiind reprezentative pentru întreaga omenire. Ziua de 16 noiembrie a fost aleasă pentru a sărbători Patrimoniul Mondial UNESCO, deoarece în această zi, în 1972, a fost semnată, la Paris, Convenţia pentru protecţia patrimoniul mondial, cultural şi natural al UNESCO. Pe lîngă cele şase cetăţi dacice din Munţii Orăştiei, România mai are pe lista UNESCO următoarele monumente: şapte biserici cu pictură exterioară din Moldova (Voroneţ, Humor, Arbore, Probota, Suceviţa, Moldoviţa şi Sf. Gheorghe din Suceava); şapte sate cu biserici fortificate din Transilvania (Biertan, Viscri, Saschiz, Prejmer, Dîrjiu, Valea Viilor şi Cîlnic): opt biserici de lemn din Maramureş (Ieud, Bîrsana, Poienile Izei, ?urdeşti, Plopiş, Budeşti, Deseşti, Rogoz)

De asemenea, mai există un monument înscris în patrimoniul natural (Delta Dunării), şi trei tradiţii sau meşteşuguri înscrise în patrimoniul imaterial (Căluşul, Doina şi Ceramica de Horezu).
C.P.