Primul curs internațional de medicina dezastrelor din România s-a ținut, în 2018, la Cluj!

Primul curs internațional de medicina dezastrelor din România, pentru studenți români și străini, a fost organizat, la sfârșitul anului trecut, la Cluj, de dr. Eugenia LUPAN-MUREȘAN, medic specialist medicină de urgenţă, asistent universitar UMF Cluj în cadrul disciplinei Medicina de urgenţă, observator TDMT Novara 2017, și George VOICESCU, paramedic voluntar SMURD Cluj, student anul IV al Facultăţii de Medicină din cadrul UMF „Iuliu Hațieganu”, absolvent al TDMT Novara 2018.

„În România există multe lipsuri când vine vorba de medicina dezastrelor. Poate cea mai importantă este lipsa educaţiei (atât a personalului medical, cât şi a populaţiei generale) în ceea ce priveşte reacţia la calamitate” – declară, în interviul acordat ziarului Făclia, dr. Eugenia LUPAN-MUREȘAN. Tot domnia sa ne oferă detalii despre ce au învățat studenții la acel curs, dar și despre ce presupune Medicina dezastrelor, în general.

– Ați organizat anul trecut, în noiembrie, la Cluj-Napoca, primul curs internațional de Medicina Dezastrelor, din România, pentru studenți români și străni.

Înainte de toate: ce este Medicina dezastrelor și prin ce se diferențiază de Medicină de urgență?

– Într-adevăr, suntem fericiţi că am reuşit să organizăm primul curs de Medicina dezastrelor din ţara noastră, International Training on Disaster Medicine (ITDM).

Medicina dezastrelor este un domeniu independent al medicinei moderne, domeniu ce şi-a dovedit importanţa în lumina ultimelor dezastre de pe mapamond (Haiti, 11 septembrie etc.). Acest domeniu al medicinei are ca principal scop salvarea unui număr cât mai mare de oameni, într-un timp cât mai scurt şi într-un context de calamitate naturală sau conflict armat de mari proporţii.

Spre deosebire de medicina de urgenţă, care se adresează unui număr relativ mic de pacienţi/o perioadă de timp dată, într-un dezastru există simultan mai mulţi pacienţi, de cele mai multe ori depăşind resursele salvatorilor. Din această cauză, serviciile medicale oferite trebuie să fie adaptate majorităţii cu cele mai bune şanse de supravieţuire, în detrimentul individului.

– Cum se definește, în medicină, dezastrul? Ce presupune un dezastru, din punct de vedere medical?

– Un „dezastru” este un eveniment cu impact serios la nivel uman, economic şi social, care depăşeşte capacitatea de răspuns a serviciilor de urgenţă existente într-o anumită regiune. Din punct de vedere medical, dezastrul reprezintă o mare încercare pentru personal, din cauza triajului care trebuie realizat.

În mod normal, un medic face tot ce poate pentru fiecare pacient. În caz de dezastru, acest lucru nu este posibil, de aceea trebuie făcut cu stricteţe un triaj al victimelor, în vederea prioritizării îngrijirii medicale. Totodată, cele mai multe spitale lucrează deja la capacitate maximă, de aceea, în caz de calamitate, infrastructura este depăşită.

– Ce abilități sau ce competențe în plus trebuie să aibă un medic specializat în medicina dezastrelor față de un urgentist pur și simplu?

– Un medic specializat pe dezastre trebuie să cunoască protocoalele internaţionale de triaj în caz de dezastru şi totodată trebuie să ştie cum să conceapă şi să activeze în caz de necesitate planurile de răspuns la dezastre. De cele mai multe ori, o ţară nu are capacitatea de a rezolva un dezastru prin resurse proprii, de aceea este necesar ca un medic de Medicina dezastrelor să ştie de ce ajutor internaţional are nevoie şi cum să îl ceară.

Mai mult, în caz de calamitate, managementul infrastructurii şi resurselor existente este crucial, medicii fiind cei care trebuie să realizeze împărţirea resurselor între pacienţi.

– Ce alte specialități medicale sunt implicate, în teren, în cazuri de dezastre și calamități?

– În caz de dezastru, primii medici care ajung acolo sunt cei de la serviciile medicale de Urgenţă (Ambulanţa, UPU). Apoi, în funcţie de necesitate, se pot instala spitale mobile, care să ofere toate specializările medicale (de la chirurgie, la medicină internă, ginecologie, la psihiatrie).

Pe lângă personalul medical implicat, o mare importanță o au ONG-urile care sunt pregătite şi au resursele necesare de a răspunde la dezastre, precum Crucea Roșie sau Medicines sans Frontieres.

– Ce presupune, din punct de vedere medical, gestionarea unui dezastru?

– Gestionarea unui dezastru presupune mai multe etape. Iniţial, pompierii se asigură că zona dezastrului este sigură pentru ceilalţi salvatori. Apoi se începe identificarea şi extragerea victimelor, în caz că este necesar. Victimele vor fi triate şi, în funcţie de afecţiunile lor, vor fi tratate pe loc sau transportate la spital. Fiecare dezastru are particularităţile sale, iar din această cauză nu există un protocol standardizat pentru toate dezastrele.

– După părerea dvs: dacă, Doamne ferește!, ar fi să se întâmple, cum s-ar… „descurca” municipiul Cluj-Napoca în cazul unui dezastru? Care credeți că sunt, în acest moment, „lipsurile” majore în ce privește eventuala gestionare a unui (eventual) dezastru?

– Prin definiţie un dezastru este un eveniment care depăşeşte capacitatea de răspuns a autorităţilor. Dacă un oraş i-ar face faţă, nu s-ar mai numi dezastru.

În România există multe lipsuri când vine vorba de medicina dezastrelor. Poate cea mai importantă este lipsa educaţiei (atât a personalului medical, cât şi a populaţiei generale) în ceea ce priveşte reacţia la calamitate. Deşi se încearcă prin diferite aplicaţii şi campanii de promovare să se educe populaţia, lipsa acestui subiect din sistemul de învăţământ medical reprezintă un mare minus pentru Medicina dezastrelor din România.

Mai mult, spitalele din Cluj funcţionează deja la supracapacitate. Imaginaţi-vă ce ar însemna să adăugăm 50 de victime care vin deodată la UPU, să nu vorbim de câteva sute!

– Ce au învățat participanții la cursul pe care l-ați organizat în noiembrie 2018 la Cluj?

– ITDM Cluj-Napoca s-a adresat studenţilor medicinişti dornici de a dobândi noţiunile de bază în gestionarea unui dezastru, fiind deschis atât studenţilor români, cât şi celor străini. Modelul acestui curs este implementat de câţiva ani în Italia, la Novara, unde în cadrul Universita del Piemonte Orientale se organizează anual cursuri de instruire a viitorilor lectori (TDMT – Training Disaster Medicine Trainers). De asemenea, studenţii la Medicină, odată întorşi în universităţile lor, sunt susţinuţi să organizeze astfel de cursuri.

În vara lui 2018, colegul nostru George Voicescu (student UMF, an III la momentul respectiv şi paramedic voluntar SMURD Cluj) a absolvit programul de la Novara. Ulterior, cu ajutorul UMF Cluj, al d-nei conf. dr. Adela Golea şi al d-lui dr. Cristian Ursu, responsabilul SMUCR Cluj (Societatea de Medicină de Urgenţă şi Catastrofă din România – filiala Cluj) am reuşit implementarea acestui curs, care este promovat de IFMSA (Internaţional Federation of Medical Students Associations).

Studenţii care au participat la cursul organizat de noi au învăţat bazele gestionării unui dezastru, putând acţiona ca „primi respondenţi” în caz de dezastru. Aceştia au dobândit atât cunoştinţe teoretice, cât şi practice. Au învăţat triajul START, când şi cum se face evacuarea victimelor, care este lanţul de comandă al unei astfel de intervenţii etc.

Prin simulări am aprofundat cunoştinţele despre triajul victimelor, cât şi despre evacuare lor. Cu sprijinul colegilor de la ISU Cluj am organizat o simulare cu 20 de victime reale, unde cursanţii au trebuit să evalueze starea de sănătate a pacienţilor şi să îi evacueze până la un spital mobil. Feedback-ul participanţilor a fost unul pozitiv, putem spune că am răspuns aşteptărilor acestora.

– Veți mai organiza astfel de cursuri? Unde și când? Cine poate participa și care sunt modalitățile de înscriere?

– Anul trecut am înregistrat 62 de aplicaţii pentru cele 20 de locuri disponibile în cadrul acestui curs, deci cu siguranţă vom organiza şi a doua ediţie a acestuia, cel mai probabil în primăvara acestui an. Dat fiind că se adresează unui segment extrem de tânăr ca vârstă, mediatizarea cursului are loc în mediul online. Se pot înscrie studenţi la medicină din toată lumea, atât timp cât sunt buni cunoscători ai limbii engleze, care este limba oficială a cursului. Aceştia se vor putea înscrie prin intermediul unui formular online, care va fi deschis şi distribuit înaintea cursului.

Pentru această primă ediţie ne-am bucurat de spirijinul unor sponsori, fără de care, probabil, n-am fi reuşit organizarea unui eveniment de calitate şi am dori să le mulţumim pe această cale celor de la Altom, DeltaMed şi MedEvents, pentru că ne-au fost alături în această încercare.

M. TRIPON

Articole din aceeasi categorie