“Prestaţia administraţiei locale este una mediocră”

Consilierul local PSD Dan Morar reproşează administraţiei locale că anual promite proiecte grandioase, proiecte pe fonduri europene, însă în ultimii ani observăm doar cum alte oraşe din Transilvania au un ritm de dezvoltare mai bun decât al municipiului Cluj-Napoca.

Într-un interviu acordat Ziarului Făclia, social democratul clujean atrage atenţia că în continuare, nu avansăm semnificativ ca oraş, transportul este sufocat, nu sunt locuri de parcare şi încă se construieşte haotic. Mai mult, în opinia acestuia, bugetul care urmează să primească votul consilierilor locali în cursul săptămânii viitoare, nu reflectă priorităţile clujenilor.

Reporter: Cum apreciaţi prestaţia administraţiei locale clujene?

Dan Morar: Prestaþia administraþiei locale este una mediocră din punctul nostru de vedere, vorbim de cel mai important oraş din Transilvania, de unul din oraşele cu bugete importante, dar din păcate realizările actualei administraţii nu se ridică la nivelul aşteptărilor noastre. Anual se promit din partea executivului primăriei proiecte grandioase, proiecte pe fonduri europene, însă în ultimii ani observăm cum oraşe din Transilvania şi din alte părţi ale României atrag mai mulţi bani europeni, construiesc mai mult pentru cetăţeni, au un ritm de dezvoltare mai bun că al oraşului nostru. Dacă reuşim să ne distanţăm de propaganda din jurul primăriei, vedem că de fapt nu avansăm semnificativ ca oraş, în continuare transportul este sufocat, nu sunt locuri de parcare, se construieşte încă haotic, în afara centrului oraşului, Clujul nu este aşa cum ni-l dorim.

În curând, deliberativul local va vota proiectul de buget al municipiului Cluj-Napoca. Care ar trebui să fie priorităţile acestui buget? De ce nu veţi vota proiectul, cum aţi anunþat?

Dan Morar: Priorităţile trebuie să derive din ideea de creştere a confortului zilnic al locuitorilor oraşului, indiferent că ne referim la trafic, parcări, spaţii verzi şi de relaxare, dezvoltare mediu de afaceri, şi evident ţinând seama şi de persoanele defavorizate prin construcţia de locuinţe sociale şi proiecte de integrare în societate a acestora.

Cluj-Napoca trebuie să ţînă seama şi de comunele limitrofe ale căror locuitori aduc plusvaloare şi venituri suplimentare oraşului, şi nicidecum a-i acuza pe aceştia de faptul că dânşii ne aglomerează, din cauza lor nu avem loc în şcoli, grădiniţe şi creşe. Bugetul oraşului şi investiţiile viitoare trebuie să ţină cont de faptul că municipiul Cluj-Napoca este un pol de dezvoltare în regiunea NV, prin statutul de pol de dezvoltare având acces la multe fonduri europene, deci să aibă responsabiliotatea întregii zone metropolitane. Am ales să nu votăm bugetul datorită experienţei ultimului an, când toate proiectele depuse de către consilierii locali PSD+ALDE au fost acceptate de către majoritate din consiliul local, însă niciunul nu a fost realizat.

În ce măsură credeþi că propunerile de la dezbaterea de săptămâna trecută pe buget, unele dintre ele inedite, se vor concretiza?

Dan Morar: Din păcate, a fost o prezenţă foarte redusă la dezbaterea publică, felicităm pe cei care au participat şi au venit cu propuneri. Sperăm ca primarul Emil Boc să ia în calcul cele solicitate de către participanţi, nu credem că vor apărea explicit în proiectul de buget, ci doar la nivelul de „promisiuni”.

Cum comentaţi faptul că la capitolul venituri, la buget, Clujul se situează după Timişoara şi Oradea?

Dan Morar: Se pare că alte autorităþi locale sunt mai capabile să acceseze fonduri europene, să atragă surse suplimentare la bugetele locale. Sugerăm primarului să renunþe la proiecte fantasmagorice ca „Alianþa Vestului” ºi să ia în considerare modul cum alte autorităþi reuºesc să performeze.

Recent primăria s-a asociat cu comunele din zonă pentru tren metropolitan şi metrou. În ce măsură credeţi că aceste proiecte vor putea fi implementate?

Dan Morar: Sunt două proiecte necesare pentru judeþul Cluj, vom sprijini realizarea acestor proiecte. De mai mulþi ani primăria promite demararea construcþiei metroului, plătim studii de fezabilitate, auzim de vizite din diferite þări pentru a oferi consultanþă în acest proiect, însă până acum sunt fără rezultat.

Cum credeţi că se va rezolva problema lipsei locurilor în creşele din Cluj, cum vede grupul PSD această problemă?

Dan Morar: Construcþia de creºe trebuia să fie o prioritate pentru administraþia locală din Cluj-Napoca încă din urmă cu mulþi ani. Toate informaþiile despre creºterea populaþiei, despre migrarea tinerilor din zona vecină către Cluj-Napoca, despre lipsa locurilor în creºe existau de mai mulþi ani în cadrul primăriei, de ce au stat în expectativă, de ce au ignorat aceste situaþii, doar dânºii vă pot răspunde.

Soluþia este asumarea unui proiect multianul de construcþie creºe, minim o creºă/an din bani locali, solicitarea de fonduri de la guvern pentru construcþia de creºe prin PNDL, ºi nicidecum condiþionarea accesului în creºe pe baza vechimii de clujean.

În continuare sunt ºcoli în care elevii frecventează cursuri în mai multe schimburi. Cum credeþi că s-ar putea rezolva problema spaþiilor în aceste cazuri, cu ce propuneri veniþi?

Dan Morar: Încă din urmă cu 5 ani am solicitat în mod repetat, împreună cu reprezentanþii părinþilor de la Şcoala gimnazială „Iuliu Haþieganu” construirea sau achiziþia unui corp de clădire pentru a oferi condiþii normale de învăþământ, din păcate până în prezent fără rezultate.

Mai există multe alte ºcoli care se confruntă cu acceaºi problemă, soluþia este de a acorda atenþie ºi resurse financiare ºi ºcolilor de cartier, nu doar celor din centrul oraºului.

Este al ºaselea an în care la Cluj-Napoca se implementează procesul de bugetare participativă. În ce măsură credeþi că ºi-a dovedit utilitatea?

Dan Morar: Bugetarea participativă este un exerciþiu de consultare publică binevenit în orice administraþie locală, este foarte util ca cetăþenii să se pronunþe asupra destinaþiei unei părþi din investiþiile oraºului. Până în prezent nu există realizări majore datorită acestui proces, credem că ar fi util să încercăm prin consultarea publică să ajungem la un număr cât de mare de clujeni, fiind la fel de importante proiectele mari, de infrastructură, cât ºi proiectele specifice fiecărui cartier, zone din cartier, asociaþii de locatari.