Premiere cinematografice. Dovlatov. Şapte zile din viaţa lui Sergei Dovlatov

Un film cum este Dovlatov (producţie Rusia 2017) duce cu gândul la disidenţa scriitorilor/intelectualilor din întreaga lume, a celor care nu s-au lăsat înregimentaţi în nicio ideologie, a celor care au avut de suferit. Mă refer fie la cei care au murit în închisori sau în condiţii suspecte, fie au fost expulzaţi din propriile lor ţări.
Dovlatov ne readuce în memoria afectivă scriitori de talia lui Boris Pasternak, Osip Mandelştam, Vladimir Bukovski, Vladimir Nabokov, Brodski, Aleksandr Soljeniţîn, nu sunt singurii dar cu siguranţă cei mai repezentativi.
Sergei Dovlatov (1941 – 1990, New York) a avut şi el parte de aceeaşi soartă din partea autorităţilor sovietice. Refuzul de a se supune autorităţilor timpului a fost urmat de interzicerea scrisului său, de excluderea din Uniunea Scriitorilor (varianta sovietică) şi în final, de expulzare a sa în Statele Unite.
Practic, deşi a trăit numai 48 de ani, în viaţa lui Dovlatov se pot distinge doar două etape, ambele importante şi definitorii pentru profilul omului şi scriitorului. Prima etapă este cea sovietică, cu interzicerile cunoscute. Faptul că trei publicaţii vestice îl publică – Time, Us, Continent – constituie motivul principal pentru excluderea din uniunea scriitorilor, suntem în anul 1976. Trei ani mai târziu, în 1979, este expulzat, solul american asigurîndu-i popularitatea şi notorietatea în întreaga lume. Ajunge să fie tradus în 29 de limbi străine. Este, după Vladimir Nabokov, al doilea scriitor rus publicat de The New Yorker, motiv pentru care vă supun atenţiei câteva rânduri scrise de Kurt Vonnegut: “Dragă Sergei Dovlatov! Şi eu de asemenea ţin la tine, dar mi-ai frânt inima. M-am născut în această ţară (Statele Unite – n. DS), ţară pe care am servit -o cu devotament în cel de al doilea Război Mondial. Dar nu am reuşit să-mi văd nici măcar o singură poveste publicată de cei de la The New Yorker. Şi acum apari tu şi – bang! – povestea ta este publicată. Cât priveşte opera literară, am mari aşteptări din partea ta. Eşti talentat şi eşti gata să ţi-l risipeşti în această ţară nebună. Ne bucurăm că eşti aici!”.
Brodski este un alt nume asupra căruia mă opresc. Pentru că Brodski avea să scrie despre Dovlatov, citez “Decisiv în scrisul său este tonul, pe care orice membru al unei societăţi democratice îl poate recunoaşte”.
Dovlatov, prezentat şi la TIFF 2018, este graţie regizorului Aleksey German şi graţie actorilor Milan Maric, Helena Sujecka, Danila Kozlovsky, Artur Beschastny, graţie întregii echipe artistice (Ursul de Argint la Berlin 2018, pentru contribuţia tehnică deosebită), o reuşită. Una cu o acţiune de numai şapte zile, zile trăite intens, dramatic, şapte zile memorabile prin dramatismul lor.

Demostene ŞOFRON

Articole din aceeasi categorie