Premieră în lumea ştiinţifică: Istorici români şi unguri discută la Cluj-Napoca despre Tratatul de la Trianon

Istorici de renume din România, SUA, Franţa, Germania, Cehia, Serbia, Slovacia dar şi din Ungaria se reunesc în perioada 18-20 octombrie al Cluj-Napoca în cadrul conferinței internaționale „Sfârșitul unei lumi. Primul Război Mondial și geneza unei noi ordini”. Manifestarea ştiinţifică este organizată de Universitatea Babeș-Bolyai, împreună cu Institutul de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române și Centrul de Studii Transilvane şi se desfăşoară în cadrul Zilelor Academice Clujene. Deschiderea oficială a conferinței va avea loc joi, 18 octombrie 2018, în Aula Magna a Universității Babeș-Bolyai, începând cu ora 09.30.

Aproximativ 120 participanți din 12 țări (Austria, Franța, Germania, Italia, Marea Britanie, Portugalia, România, Republica Moldova, Rusia, Serbia, Statele Unite ale Americii, Ungaria) vor prezenta, în cadrul celor 20 de secţiuni tematice, peste 80 de comunicări ştiinţifice ale căror teme vor aborda contextul Primului Război Mondial cu antecedentele și consecințele sale pe multiple planuri, de la cele politico-diplomatice la cele cultural-ideologice. Prezentările propun teme și perspective metodologice diverse care relevă interesul și preocuparea istoriografiei românești și internaționale pentru evenimentele de o importanță majoră care au redefinit continentul european și au pus bazele unei noi epoci

Printre reputații istorici din străinătate care vor prezenta lucrări în plen se numără profesorii Alfredo Canavero și Francesco Guida care vor vorbi despre rolul Italiei în realizarea Unirii, precum şi Paul Michelson de la Universitatea Huntington, SUA, acesta urmând să abordeze problematica impactului Marelui Război în istoriografia românească. Un alt moment deosebit de interesant în cadrul conferinţei îl constituie secţiunea în care vor susţine prelegeri Balazs Ablonczy, preşedintele controversatei Comisii Trianon, din cadrul Academiei Ungare de Ştiinţe şi Gergely Romsics, membru al aceleiaşi comisii. Balazs Ablonczy va vorbi despre rolul lui Pal Teleki (prim-ministru ungar la momentul 1920) în negocierile Tratatului de Pace de la Trianon iar Gergely Romsics va expune rezultatele unei cercetări asupra însemnărilor reprezentanţilor delegaţiei Ungariei la Tratatul de Pace de la Trianon.

Totodată, evenimentul va găzdui lansarea unor lucrări publicate recent, care au ca subiect istoria Primului Război Mondial și Marea Unire, iar începând cu ora 12.00, Direcția Patrimoniu Cultural Universitar din cadrul Universității Babeș-Bolyai, prin Muzeul de Istorie al UBB, va organiza vernisajul unei expoziții cu tema „Ultimele zile ale Austro-Ungariei, primele zile ale României Mari. Metamorfoze transilvănene”. De precizat este că participarea celor doi istorici la manifestarea ştiinţifică de la Cluj-Napoca, alături de istorici români, reprezintă o premieră în lumea ştiinţifică, deoarce niciodată până acum istorici români şi maghiari nu au stat la aceeaşi masă să discute despre Trianon. Acest lucru constituie un gest de normalitate în ceea ce priveşte relaţiile româno-maghiare, arătând că între cele două părţi se pot construi punţi şi nu cum s-a procedat săptămâna trecută când nostalgici ai Ungariei Mari, au venit la Cluj-Napoca să anunţe acea „Declaraţie româno-maghiară în anul Centenarului”, care nu este altceva decât un demers autonomist-separatist.

C.P.

Articole din aceeasi categorie

One Response to Premieră în lumea ştiinţifică: Istorici români şi unguri discută la Cluj-Napoca despre Tratatul de la Trianon

  1. Saftoiu Ilie

    Se bate apa in piua. La vremea respectiva planul free masoneriei americanizata era faramitarea imperiilo Austriac , Rus, Otoman si bolsevizarea Europei cu aurul adus de Troski de la NY cu planul cincinal al sovieticilor si trenul blindat pazit de militarii germani. Acum planul e desfiintarea statelor nationale in reanviatul bolsevism UE cu statuia lui Marx, disparitia nativilor europeni prin invazia araba si reducerea populatiei globului prm orice metode si procedee. Deci batem apa in piua ca sa nu vedem adevaratele planuri