Prefectul Mircea Abrudean: „Încercăm să aducem serviciile publice cât mai aproape de cetăţean”

Instalat în funcţie în urmă cu aproximativ o lună, noul prefect al judeţului Cluj, Mircea Abrudean, are o mulţime de planuri şi priorităţi pentru clujeni şi pentru instituţia pe care o reprezintă: îşi doreşte ca Prefectura să devină un model de transparenţă şi un partener mai activ al administraţiilor locale, şi să aducă serviciile publice mult mai aproape de cetăţeni. El şi-a propus, totodată, să aibă un rol accentuat şi în ce priveşte susţinerea proiectelor de dezvoltare a comunităţilor locale.

Nu în ultimul rând, Abrudean consideră că deşi este tânăr, experienţa profesională (chiar dacă nu îndelungată, acumulată, însă, în diverse domenii), îl recomandă pentru funcţia pe care o deţine şi, mai ales, îl pune în postura de “a face ceva pentru judeţul Cluj şi a lăsa ceva în urmă”.

Reporter: Aţi fost instalat recent în funcţia de prefect al judeţului Cluj. Care sunt priorităţile dumneavoastră?

Mircea Abrudean: În primul rând, eficientizarea Instituției Prefectului și a tuturor serviciilor publice deconcentrate din județ, precum şi transparentizarea activității. În al doilea rând, o prioritate este sprijinirea proiectelor de dezvoltare a comunităților locale, în special a celor finanțate din fonduri europene și aici vorbim de infrastructura mare, de proiectele comunelor de exemplu. În al treilea rând, apropierea serviciilor comunitare care aparțin Instituției Prefectului de cetățean, iar aici vorbim de cele două servicii publice comunitare: Permise și Înmatriculări și Pașapoarte, care în momentul de față sunt centralizate în Cluj în locațiile pe care le cunoaștem cu toții. Încercăm să le aducem cât mai aproape de cetățean în capetele de județ, adică în Câmpia Turzii, Huedin și Dej, ca să nu mai vină oamenii la Cluj să își rezolve problemele de genul acesta, ca să îi ajutăm și pe ei și, practic şi pe noi. Aşa nu mai vine lumea în Cluj, nu mai aglomerează traficul şi e în avantajul tuturor.

Acestea sunt cele trei mari priorități pe care, de altfel, le-am anunțat deja.

Reporter: Ce așteptări aveți de la primari și de la deconcentrate şi ce relație vreți să stabiliţi?

Mircea Abrudean: Cu primarii există o relație de parteneriat, Instituția Prefectului are o relație de parteneriat cu comunitățile locale, UAT-urile, nu există nicio relație de subordonare. Am spus-o de la început, sunt pentru sprijinirea proiectelor primarilor, pentru că au nevoie de acest lucru și au nevoie ca proiectele lor să nu fie blocate de instituțiile avizatoare, în special de județul Cluj, pentru că aici e rolul meu. Primarii, în general, vin cu proiecte importante care, din păcate, se blochează în tot felul de detalii tehnice, unele tărăgănări ale funcționarilor care duc inclusiv la pierderea anumitor finanțări europene, motiv pentru care am solicitat tuturor serviciilor publice deconcentrate, cu rol în avizarea proiectelor să fie mult mai eficienți, să reducă la minimum termenele de avizare, pentru că ele în general sunt maximale. Acolo unde clarificările la documentațiile depuse se pot solicita și altfel decât în scris – ca să nu mai plimbăm hârtii între noi degeaba- să o facă, să cheme primarii, proiectanții și să rezolve problemele la fața locului, la avizator. Acesta este rolul Instituției Prefectului în sprijinirea primarilor, care – repet au nevoie de acest sprijin.

Reporter: Ce probleme ați găsit de când sunteți în funcție?

Mircea Abrudean: Problemele sunt multe… Sunt de două categorii – cele specifice Instituției Prefectului, și anume la nivel administrativ – proasta salarizare a personalului din această instituție, care este rămasă în urmă la capitolul salarizare față de administrația locală și centrală. Din cauza unor anomalii legislative, această instituție a fost considerată instituție teritorială, deci nu intră nici la administrația locală, nici la cea centrală. Ca exemplu, având în vedere că mare parte din activitate se reflectă asupra controlului legalității actelor unităților administrativ teritoriale, sigur că este frustrant pentru colegii mei în momentul în care verifică legalitatea unor dispoziții de primar de angajare și încadrare a unor colegi de-ai lor – juriști – dacă vorbim de juriști, cu un salariu dublu. E un pic frustrant, ca să nu zic umilitor. Iar acesta este un aspect de sistem care trebuie reglementat urgent. Am semnalat asta primului ministru, ministrului de Interne, al Finanțelor, al Muncii, ni s-a promis că se va găsi o soluție în cel mai scurt timp, pentru că efortul bugetar nu este unul mare.

A doua problemă, tot administrativă, este legată exact de sediul în care ne aflăm, care se degradează pe zi ce trece în primul rând, în exterior şi poate fi chiar un pericol public pentru trecători, mai cade câte o bucată de tencuială. Acoperișul este într-o stare deplorabilă, sunt infiltrații şi deci arată înfiorător în partea de sus, lucru care, din nou, nu este normal. Aici am încercat să găsesc o variantă de finanțare europeană, pentru că știu că bugetul de stat nu permite în acest moment finanțarea acestui obiectiv de investiții. Cred că am și găsit-o și încercăm să depunem un proiect pentru reabilitarea acestei clădiri care este și monument istoric și foarte frumoasă. În jurul ei sunt altele reabilitate şi refațadizate și e păcat să rămânem cu această rușine, până la urmă, fiind și o problemă de reprezentare a Guvernului în teritoriu. Acestea sunt problemele administrative specifice Instituției Prefectului.

Probleme generale la nivelul serviciilor publice deconcentrate și a structurilor militarizate ale MAI ar fi în primul rând subdimensionarea personalului, dacă vorbim de structurile militarizate – Poliție, Jandarmi, Imigrări și celelalte servicii care funcționează în subordinea MAI. Ele sunt total subdimensionate față de realitățile care sunt acum în județul Cluj. Ca să vă dau un exemplu, vorbind de jandarmi, de exemplu, aici există Inspectoratul Județean al Jandarmeriei și mai există Gruparea Mobilă de Jandarmi. Gruparea Mobilă de Jandarmi, din cele opt la nivel național, este pe locul șase din punct de vedere al normativului de personal, deși acoperă o regiune dificilă din acest punct de vedere și ca întindere și ca problematică. Acest lucru nu este normal și firesc. Inspectoratul Județean de Jandarmi are în jur de 800 de angajați, în condițiile în care la București, de exemplu, sunt 5000 de jandarmi. La fel este situația și la Inspectoratul Județean de Poliție – și eu au nevoie de 200 sau 300 de oameni, cel puțin, în plus. Aici e o problemă de sistem pentru că aceste normative de personal au fost realizate prin 2001-2002, iar în prezent, evident realitatea este total alta, vorbind de județul Cluj. Populația depășește 800.000 de locuitori, nu doar rezidenți, ci și cei care au activități aici. Problemele sunt multiple, evenimentele la fel, deci trebuie să fie o reorganizare și o suplimentare, din acest punct de vedere. Vorbeam de Serviciul de Imigrări cu colegii mei… în 2018, ei gestionau în jur de 150 de cereri de vize de lucru pentru personal din afara țării pe an. În 2019, au avut 1300, în 2020, se estimează cel puțin dublarea acestei cifre, în condițiile în care personalul este același. Ei trebuie să gestioneze și partea administrativă de verificare pentru obținerea documentelor de lucru pentru cetățenii străini și, totodată, partea de monitorizare a străinilor.

O altă problemă generală este lipsa spațiilor adecvate de funcționare. Am fost recent la cele patru instituții aparținătoare de Ministerul Muncii – AJOFM, ITM, AJPIS şi Casa de Pensii – şi din păcate, au o problemă, deși clădirea respectivă nu e construită de mult timp, nu a fost dimensionată pentru volumul de muncă existent în prezent, au probleme majore cu arhiva. Din păcate, aici lucrurile stau prost cam peste tot. Partea de arhivare este o problemă generalizată la toate instituțiile deconcentrate. Cred că un proiect de digitalizare este absolut necesar și stringent pentru că efectiv fizic, acești oameni nu mai au loc să lucreze și să își țină arhiva respectivă zeci de ani. Vorbind de Pașapoarte, acolo sunt beciuri în care se depozitează arhiva, documente de 70 de ani. În momentul în care nu există o digitalizare a arhivei, este foarte complicat să cauți ceva. Sperăm că aceste lucruri se vor reglementa având în vedere că există și această Agenție Națională pentru Digitalizare unde președinte este un clujean, Sabin Sărmaș.

Vorbind de serviciile publice comunitare care trebuie să fie mai apropiate de cetățean, aici este şi un proiect, o prioritate pe care o am, în sensul în care, vă spuneam, să descentralizăm cele două servicii publice comunitare, dar în același timp Servicul Public de Permise și Înmatriculări nu mai poate funcționa în acest spațiu în care se regăsește acum -pe strada Albac – din mai multe puncte de vedere. În primul rând pentru că blochează un întreg cartier, vin acolo 500 de persoane zilnic, cu mașini, evident, parchează haotic pentru că nu au unde parca și se creează o degringoladă, avem o mulţime de reclamații în acest sens și noi și Primăria. Un alt aspect este că spațiul nu permite desfășurarea în bune condiții a activității nici pentru lucrătorii și nici pentru cetățenii care au treabă acolo, motiv pentru care am decis să relocăm acest serviciu, să îl mutăm. În momentul de față soluția identificată ca fiind fezabilă este la clădirea Vămii din Someșeni. A mai fost o discuție în acest sens, cu câtva timp în urmă, a fost și un proiect în acest sens, s-a investit în acea clădire pentru ghișee și alte elemente necesare desfășurării activității, dar nu s-a mai întâmplat din diverse motive, nu le cunosc. Acum am reluat acest subiect cu Ministerul de Finanțe, iar în condițiile în care cei de la Vamă (o parte din funcționari) se vor muta în clădirea nouă a Direcției de Finanțe, acolo vor rămâne doar comisionarii vamali şi personalul operativ care gestionează activitățile de verificare în teren, iar clădirea permite o activitate mult mai eficientă pentru noi, ca și Serviciu de Permise și Înmatriculări, inclusiv pentru partea de examinări, pentru partea de plecare în trasee. Identificăm acum niște soluții logistice și sperăm ca în cel mai scuet timp să și aibă loc această relocare cu opreliștele de rigoare, pentru că sigur, nu e comod poate și pentru personalul de acolo să meargă până în Someșeni. Din punct de vedere tehnic, logistic, locația este mult peste cea de acum, nemaivorbind de parcările care sunt pentru cei ce vin să își rezolve problemele.

Reporter: Cum comentaţi problema privind poluarea de pe Tarnița și Fântânele şi cum vedeți rezolvarea ei?

Mircea Abrudean: Având în vedere că s-au făcut niște demersuri deja care sunt pe circuitul de avizare, pot să vă dau o părere personală în acest moment. Există acea hotărâre a Comitetului Judeţean pentru Situații de Urgență, prin care se solicită guvernului să interzică navigarea pe Lacul Tarnița. Ea este în circuitul de avizare, urmând să se emită o hotărâre de guvern în acest sens. Am mai spus, în general eu nu sunt adeptul interzicerii unor lucruri doar pentru că există niște elemente, poate nu mereu bine documentate, care să ducă la această concluzie. Trebuie luat în considerare faptul că Lacul Tarnița este cel mai apropiat de Cluj, iar Clujul este un oraș extrem de încărcat și populat și trebuie să dai ocazia oamenilor să aibă un loc de recreere, dar în același timp trebuie să ții cont de rigorile de mediu și să nu poluezi, pentru că până la urmă apa ajunge la robinete. Cred că se putea identifica o altă soluție acolo, cred că dacă s-ar fi reglementat din punct de vedere al căii navigabile, Lacul Tarniţa, lucrurile ar fi stat mai bine, în sensul în care în momentul de faţă, lacul ca resursă de apă este administrat de Hidroelectrica, iar ca și cale navigabilă nu este administrat de nimeni, fiecare face ce vrea acolo, mai intervine Căpitănia Dej când poate să intervină. Dacă s-ar fi instituit un administrator public sau privat care să reglementeze foarte clar circulația pe acest lac, cu ambarcațiuni electrice cu motoare mai mici, de exemplu. Un astfel de administrator cred că ar fi reglementat problema mult mai simplu, ar fi instituit și niște taxe care ar fi putut constitui niște venituri la buget. Poate că asta aș fi făcut eu, dar acum este destul de tardivă discuția. Poate că o dezbatere mai serioasă cu toți cei implicați ar fi fost de bun augur, dar nu doar să-i chemăm pe unii, iar ceilalți să rămână în tăcere. Sigur că plecăm de la faptul că este extrem de importantă protecția mediului şi calitatea apei. Din ceea ce știu eu, în acest moment, nu cred că acele ambarcațiuni poluau în așa fel încât să fie afectată calitatea apei. Și asta nu o spun eu, ci specialiştii în domeniu. Cred că alte surse de poluare există acolo care vor trebui verificate.

Dar revenind la dezbateri, eu în general, sunt adeptul acestora, cu toți factorii implicați, mi se pare normal ca toată lumea să își spună punctul de vedere. Am avut o astfel de dezbatere pentru eficientizarea Serviciului de Permise și Înmatriculări cu reprezentanţii comercianților auto, dealerilor auto de mașini noi și second hand. Din păcate, volumul lor ridicat de lucru blochează activitatea și practic cetățenii ajung să fie programați mai târziu sau să stea la cozi pentru că, de exemplu, vine un dealer cu 20 de dosare. Am discutat cu ei și am identificat niște soluții pentru eficientizarea activităţii de acolo, inclusiv pentru a avea un ghișeu special pentru ei, într-un anumit interval orar. Lucrul acesta ar duce la o creștere cu aproape 500 de operaţiuni pe săptămână a activităților, în condiţiile în care ei au 500 pe zi acum.

Acesta cred că trebuie să fie rolul prefectului, să medieze. să fie un echilibru între toți factorii implicați într-un anumit domeniu.

Reporter: De ce ați ales să veniți în administrație, din domeniul privat?

Mircea Abrudean: E o chestiune de asumare, am lucrat foarte mult în mediul privat, am lucrat și în adminsitrație timp de patru ani, între 2004 şi 2008. Îmi place administrația, am avut tangență cu administraţia și în activitatea din privat și cred că până la urmă este o decizie personală dacă vrei să te implici mai mult sau vrei să rămâi mai în spate. Eu am fost implicat și în politică 17 ani, nu este un secret, și am ajuns la concluzia că este momentul să fac acest pas. Cred că experiența pe care o am, acumulată în mai multe domenii și energia pe care o am mă pun în postura să fac ceva pentru județul Cluj şi să las ceva în urma mea.

Interviu realizat de Anca M. Colibăşanu