Podul Ferdinand din Câmpeni – un reper identitar, azi în pericol

Podul Ferdinand din Câmpeni (Alba), centenar, inaugurat în anul 1919, de regii Ferdinand și Maria, pentru a celebra UNIREA TRANSILVANIEI CU ROMÂNIA, este o superbă construcție modernă, în arc suspendat peste Arieș, fără piloni de susținere pe albia râului. Este un reper de civilizație urbană și evidențiază o istorie prestigioasă a așezării din inima țării Moților.

Construcția metalică din Câmpeni este soră geamănă cu Podul Ferdinand din Oradea și Podul Vechi din Turda, ambele distruse în bombardamentele trupelor aliate din cel de-al Doilea Război Mondial. Podul Elisabeta  din Cluj-Napoca, construit între  anii 1899-1901, model identic cu cel din Câmpeni, a fost aproape distrus, în 1944, de trupele germane aflate în retragere. Restaurat, podul din Cluj a devenit, azi, un simbol al dragostei, după modelul Podului Artelor din Paris, pe balustradele căruia se prind lacăte cu declarații de afecțiune eternă.

Podul Ferdinand a fost construit, la Câmpeni, de o firmă austriacă. Recent, firma a trimis o notificare Primăriei din Câmpeni, în care preciza că garanția de 100 de ani dată lucrării executate înainte de 1919 a expirat.

„Iată un concept admirabil care reflectă o realitate de secol al XIX-lea: A lucra temeinic. Să oferi garanție de 100 de ani unei lucrări pe care o realizezi este, fără îndoială, admirabil. Cine mai face așa ceva în zilele noastre? Să reținem că firma constructoare vieneză  este încă activă, a păstrat intactă  arhiva sa, timp de un secol, respectiv evidența tuturor lucrărilor realizate de ea, și notifică, în 2019, administrației orașului Câmpeni că garanția podului a expirat. Asta nu înseamnă, însă, că s-a epuizat și durata de viață a acestui pod”, a relatat, pentru cotidianul Făclia, avocat Stana Drăgoiu din Câmpeni, care se implică, meritoriu, în acțiuni de protejare a patrimoniului arhitectural și natural din urbea sa natală. Stana Drăgoiu a inițiat proiectul de ocrotire a Platanului Secular (250 de ani) din Câmpeni. Arborele identitar a câștigat competiția „Arborele anului 2019 în România” și a participat la concursul „Arborele European al Anului”, fiind elogiat de profesioniști la Festivitatea de Premiere desfășurată la Palatul Parlamentului din Bruxelles, pe 19 martie 2019. Platanul a ocupat un onorabil loc XIII în Europa, dar s-ar fi putut bucura de o poziție pe podiumul de premiere, dacă românii ar fi votat în timp util pe site-ul concursului european.

Reacția primarului Andreș din Câmpeni, după Festivitatea de la Bruxelles, a fost una  năucitoare și grotescă. În ziua de 28 martie, la prima oră a dimineții, PLATANUL SECULAR a fost schilodit irecuperabil, într-o intervenție primitivă, cu drujba. Crengile vitale ale arborelui au fost retezate, brutal, sub privirile radiind de mulțumire ale lui Andreș și ale trupei sale de susținere. Puțin a rămas ca Andreș să trântească la pământ și panglica tricoloră arborată în jurul trunchiului arborelui ca semn al unei certe prețuiri naționale. Și tricolorul îi întunecase, brusc, mințile lui Andreș: pentru el, simbolul național era de prisos, la fel și miile de voturi date de romani pentru protejarea arborelui. Să notăm și textele grosolane adresate avocatei Drăgoiu, care a filmat pe telefonul mobil intervenția brutală asupra platanului, de către trupa de sprijin a lui Andreș:„Vă jur că vă lovesc telefonul și vi-l arunc” (viceprimar Cristescu),  „Pot să te dau în judecată pentru ce-ai făcut azi” (Andreș),”Ce-i? Un căcat de pom„, „Să nu mă filmezi că-ți sparg ochelarii, auzi?” (personaj din trupa Andreș),”La trei metri distanță că v-am plesnit” (personaj din trupa Andreș). La câteva ore după intervenția distructivă a lui Andreș, mass-media de la București a titrat: „Ignoranța și prostia conduc Primăria Câmpeni„. Andreș, debordând în absurdități și minciuni, și-a permis să mai spună, histrionic, că la acțiunea personală, abuzivă, dispusă de el, la 28 martie, „au participat toți silvicutorii din România„(!?).

Andreș anunțase, în 2018, Anul Centenarului Marii Uniri, că vrea să demoleze Podul Ferdinand peste Arieș, ca să facă unul de beton în locul lui. Nu este exclus ca Andreș să decidă, tot după bunul plac, într-o bună zi, să dea la topit statuia lui Avram Iancu, din bronz, din centrul orașului, și să își pună în locul ei, pe soclu, un portret personal, din material plastic, precum e poliedrul kitsch, din plastic, postat de el în fața Primăriei. Andreș zice că poliedrul hidos este „simbolul Țării Moților„. Site-ul Primăriei în limbile engleză și franceză, o lucrare de râsul lumii, ilustrează inadmisibila lipsă de cultură a lui Andreș. Consilierii „Blue Jay” și „Rum Julius”, și auditorul „Cells” („Les cellules”, în franceză!) au făcut, deja, deliciul presei și ocolul lumii prin penibilul la care a fost expusă instituția publică. Penibilul, grosolăniile și mistificările sunt stările obișnuite ale „edililor” Primăriei Câmpeni.

***

Regii Ferdinand și Maria au venit în orașul Câmpeni, pentru inaugurarea podului, la 28 mai 1919. Vizita la Câmpeni, emoțiile trăite pe parcursul acestui eveniment, au fost descrise de regina Maria în Însemnările zilnice. La Cabinetul de Stampe al Academiei Române și în arhiva AGERPRES sunt păstrate fotografii cu regii Ferdinand și Maria de la inaugurarea Podului peste Arieș din Câmpeni. Cei doi suverani au trecut, pe pod, de pe malul stâng pe cel drept ale Arieșului. De notat și detaliul că edificiul de pe malul stâng al podului, din spatele reginei Maria în fotografia de mai jos, este în stilul Art Nouveau, adică în cea mai atrăgătoare viziune arhitecturală occidentală de la începutul secolul al XIX-lea. Un prestigios istoric, Gheorghe Iacob, prorector al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, spunea că „Transilvania este o Europă în miniatură”. Trăiești frumusețea acestei afirmații admirând Podul Ferdinand și câteva vechi construcții emblematice ale orașului Câmpeni.

„Astfel de lucrări, precum Podul Ferdinand din Câmpeni, nu se mai proiectează în zilele noastre. Un alt pod, de beton, poate fi construit în aval sau în amonte de Podul Ferdinand, este teren suficient, nu poate intra în nici un caz în discuție demolarea unui vestigiu istoric. Podul Ferdinand trebuie să devină pietonal. Iar o restaurare autentică – adică readucerea la starea inițială – este necesară. Ideea avansată, în prezent, de Primărie, că podul ar trebui să fie doar vopsit, este fără sens. Este nevoie de o expertiză a structurii de rezistență, de o consolidare a podului, conform unor juste principii tehnice, așadar de o restaurare profesionistă. Pe Podul Ferdinand din Câmpeni nu există nici o inscripție care să ateste valoarea sa istorică„, subliniază Stana Drăgoiu.

Monumentele istorice ale țării sunt unice și de neînlocuit. Odată distruse din neglijență ori prostie, monumentele dispar pentru totdeauna, nu pot fi înlocuite. Podul Ferdinand din Câmpeni este o prețioasă mărturie  istorică, cu valoare memorială, și ar trebui să facă parte din Lista monumentelor de patrimoniu național. Protejarea lui trebuie să fie un proces continuu, care include și conservarea, și punerea în valoare – culturală, turistică, educațională, ca pe o componentă valoroasă a vieții noastre contemporane.

Carmen FĂRCAȘIU