Peste 99% dintre microbii existenţi sunt necunoscuţi lumii ştiinţifice

Un studiu asupra fragmentelor de acid dezoxiribonucleic (ADN) din sânge confirmă un fapt care nu mai reprezintă pentru nimeni o surpriză: lumea nevăzută a microbilor din organismul uman este mult mai vastă şi mai diversă decât se bănuia, iar 99% dintre aceştia sunt necunoscuţi pentru lumea ştiinţifică, informează Xinhua.

Studiul, realizat la laboratorul lui Stephen Quake, profesor de bioinginerie şi fizică aplicată, şi publicat marţi în Proceedings of the National Academy of Sciences, a luat naştere din constatarea unui fapt neobişnuit pe parcursul unei cercetări care viza identificarea unor metode non-invazive de a prezice dacă sistemul imunitar va recunoaşte sau va respinge un organ transplantat.

Teoretic, respingerea poate fi anticipată prin analize de sânge şi prin examinarea ADN-ului liber – fragmente de ADN care circulă liber în plasmă. Pe lângă fragmente de ADN ale pacientului, sunt recoltate şi fragmente de ADN de la donator precum şi o colecţie de bacterii, viruşi şi microbi care alcătuiesc microbiomul unei persoane. În cadrul mai multor studii, Quake, împreună cu cercetătorul postdoctoral Iwijn De Vlaminck şi alţi cercetători, au strâns mostre de la 156 de pacienţi cu transplanturi de inimă, plămâni sau măduvă osoasă, precum şi de la 32 de femei însărcinate.

Rezultatele acestor cercetări sugerează existenţa unor modificări recognoscibile în microbiomul persoanelor cu un sistem imunitar compromis, iar rezultatele pozitive la ADN-ul donatorului reprezintă un semn de respingere.

Nu mai puţin de 99% din ADN-ul non-uman examinat de cercetători nu a fost compatibil cu nimic din baza de date genetică. Mark Kowarsky, doctorand în laboratorul lui Quake, şi unul dintre autorii studiului, a ajuns la concluzia că cea mai mare parte a acestui ADN misterios aparţine unei încrengături numită proteobacteria, care include, pe lângă alte specii, agenţi patogeni precum E. coli şi Salmonella. În plus, cea mai mare parte a acestora aparţin familiei de viruşi neidentificaţi din familia torque teno, care nu sunt asociaţi cu nicio boală, dar sunt prezenţi la pacienţii cu sistemul imunitar compromis.

Quake a declarat, într-un comunicat de presă pentru Stanford, că rezultatele „nu sunt chiar atât de derutante pentru că perspectiva din care cercetătorii examinează universul microbial este foarte părtinitoare’’ în sensul în care studiile restrânse scapă din vedere imaginea de perspectivă, atunci când cercetătorii examinează mereu microbiomul din doar anumite părţi ale organismului, cum ar fi stomacul sau pielea.

Sângele oferă „o perspectivă mai adâncă şi mai largă’’ a spus acesta, adăugând că examinarea mostrelor de sânge fără intenţia unei anumite direcţii a condus la rezultatele obţinute.