Peste 2 milioane de femei “dispar” în fiecare an

El Pais

Avansul tehnologiei în dezvăluirea sexului extinde barbaria feticidului în rîndul copiilor de sex feminin, din Caucaz pînă în Balcanii occidentali.
În fiecare an se practică un milion şi jumătate de avorturi selective în rîndul copiilor de sex feminin. Pe de altă parte jumătate de milion de fete, sub cinci ani, mor victime ale discriminării în familiile sărace, care preferă să dedice puţinele resurse creşterii băieţilor.
Odioasa practică a avortului între bebeluşii de sex feminin este extinsă mai ales în China, India şi Coreea de Sud, ţări unde de peste un deceniu au fost interzise ecografiile pentru a detecta sexul copilului, iar medicii comit o infracţiune dacă îl dezvăluie. Cu toate acestea, în ultimii 20 de ani feticidul în rîndul copiilor de sex feminin în China a crescut la peste jumătate de milion în 2008. În India, totuşi, s-a remarcat o uşoară scădere, deşi raportul arată că aceste asasinate selective se practicau mai ales în nord, iar acum s-au semnalat cazuri şi în centrul şi sudul ţării.
Experţii atribuie această barbarie unei combinaţii, între preferinţa pentru copii de sex masculin, scăderii natalităţii şi avansului tehnologiei, care permite părinţilor să afle sexul copiilor înainte de naştere”. Datele cele mai alarmante corespund regiunii Europei şi Asiei Centrale – mai concret Balcanilor occidentali şi republicilor caucaziene – prin dublarea cazurilor de avort, care, de la 7.000 în 1990, au crescut la 14.000 în 2008. În total, raportul consideră că anual circa 4 milioane de femei mor la vîrsta reproductivă (între 15 şi 49 de ani). În primul rînd, din cauza ratei mari a mortalităţii materne în Africa subsahariană şi în unele părţi ale Asiei. Astfel în Afganistan, Ciad, Guineea-Bissau, Liberia, Mali, Niger, Sierra Leone şi Somalia, o femeie din 25 moare din cauza complicaţiilor la naştere, în timp ce un număr tot mai mare rămîn cu sechele în urma naşterilor.
Există şi avansuri în egalitatea de şanse dintre bărbaţi şi femei în ultima jumătate de secol cînd, la scară globală, femeile s-au dovedit mai longevive decît semenii lor în toate regiunile planetei. În 2007, speranţa medie de viaţă era de 71 de ani la femei, faţă de 67 la bărbaţi. În unele ţări în curs de dezvoltare speranţa de viaţă a femeii a ajuns chiar să crească cu 25 de ani, în parte datorită scăderii natalităţii. În privinţa educaţiei, progresele sînt spectaculoase. Se poate vorbi practic de egalitate între fete şi băieţi în învăţămîntul primar şi secundar, iar în privinţa celui universitar există mai multe femei decît bărbaţi în 60 de ţări. Una din ţările care a făcut un pas uriaş în şcolarizarea fetelor a fost Marocul, care, de la o şcolarizare feminină de 58% în 1997, a ajuns la 88% în 2008.
Peste 500 de milioane de femei s-au integrat în piaţa muncii, de la agricultură şi pînă la şefia statului. În 2008, femeile constituiau 40% la sută din totalul forţei de muncă, deşi ocuparea în Orientul Mijlociu şi nordul Africii de către acestea a unor posturi remunerate rămîne deficitară. Persistă totodată diferenţe mari salariale, cu o medie de peste 20%. Banca Mondială cere să fie eliminate barierele care le împiedică pe femei să lucreze în anumite posturi sau sectoare, “ceea ce ar reduce diferenţele de productivitate între bărbaţi şi femei cu 33% pînă la 50%”.