Personalitatea care a marcat destinul vieții muzicale clujene

Clujul a avut șansa să aibă parte, pe plan muzical, de o baghetă cu totul fermecată. Vorbim de cea a maestrului Antonin Ciolan, una dintre cele mai temeinice personalităţi ale artei dirijorale din România, de al cărui nume se leagă, prin calitatea de fondator, Filarmonica de Stat Transilvania din Cluj.
Antonin Ciolan s-a născut la Iaşi, la 1 ianuarie 1883. Potrivit actului său de naștere, prenumele său era Gheorghe, nașul său l-a botezat Antonin, acest din urmă nume fiind validat apoi de Tribunalul Iași.
A urmat cursurile Liceului Naţional din Iaşi, fiind absolvent al promoţiei 1900 şi avându-l coleg de clasă pe Mihail Sadoveanu. În timpul liceului începe studii de teorie muzicală, armonie şi pian la Conservatorul de Muzică, avându-i ca profesori pe Eduard Caudella, Aspazia Varlaam şi Gavriil Musicescu. Din dorinţa de a-şi desăvârşi educaţia muzicală, pleacă în 1909 la Conservatorul din Dresda, unde aprofundează contrapunctul şi compoziţia cu profesorul Felix Draeseke. Ajunge și la Leipzig unde studiază dirijatul cu Arthur Nikisch. Apreciat în cercurile muzicale din Dresda, Antonin Ciolan a fost cooptat ca violonist în cvarteul condus de Alexandr Titting și numit dirijor permanent al Societății filarmonice ”Mozartverein”. În contextul Războiului Balcanic, Antonin Ciolan este chemat în țară pentru a fi înrolat. După ce-și termină misiunea pe front, Ciolan se întoarce la Dresda. În 1913, la absolvirea cursurilor Conservatorului, Ciolan refuză oferta germanilor de a ocupa postul lui Felix Draeseke de la Conservator, rămas vacant după moartea acestuia, şi alege să revină în România, unde preia conducerea Conservatorului din Iași, fiind numit şi profesor de contrapunct, fugă şi compoziţie. Printre discipolii săi de la clasa de orchestră a Conservatorului din Iaşi au fost Sergiu Celebidache, Carlo Felice Cillario, Dinu Niculescu şi Emanuel Elenescu.
Opţiunea sa de a renunţa la o carieră în Germania, pentru a se reîntoarce în România, i-a marcat considerabil destinul. În anul 1916, odată cu intrarea României în în Primul Război Mondial, Antonin Ciolan a plecat din nou pe front, fiind grav rănit în luptele de lângă Sovata, din Transilvania. Din cauza rănilor, el nu a mai fost mobilizat. Astfel, în anul 1919, Ciolan devine director al Conservatorului din Iași, funcție pe care o deține până în anul 1922, când este îndepărtat din fruntea instituției din cauza unor uneltiri. Antonin Ciolan va reveni la conducerea Conservatorului în anul 1925, implicându-se de acum în răspândirea culturii muzicale și în alte zone. Astfel, în 1927, preia postul de director al Școlii Muzicale din Chișinău și pune bazele orchestrei filarmonice a Basarabiei. După izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, Antonin Ciolan a contribuit la fondarea Filarmonicii Moldova, apoi, în anul 1942, la insistențele guvernatorului Transnistriei, generalul Gheorghe Alexianu, marele muzician ieșean este numit director al Teatrului de Balet din Odessa, funcţie pe care a deținut-o până in 1944. Întors la Iași, Ciolan este arestat timp de nouă luni, fiind trecut pe lista „criminalilor de razboi”. În iunie 1945, Tribunalul Poporului ordonă clasarea cercetărilor şi avizează punerea lui Antonin Ciolan în libertate.
Bagheta dirijorului ieşean intră în atenţia reprezentanţilor Ministerului Artelor, fiind chemat să ocupe postul de prim dirijor al Filarmonicii din București. Se pensionează în anul 1948 iar un an mai târziu alege să înceapă o nouă etapă a carierei sale.
Un nou început
Ilustrul dirijor ieşean se mută la Cluj pentru a contribui la ridicarea nivelului cultural al acestui oraș. În prima etapă, Ciolan preia postul de prim-dirijor al Operei Maghiare, reușind să ridice orchestra acestei instituții la un înalt nivel artistic. De experiența marelui muzician beneficiază și Institutul Român de Artă iar studenții Conservatorului de Muzică ”Gherogeh Dima” au șansa să se bucure de metodele de predare ale lui Antonin Ciolan, menite să formeze noi maeștri ai baghetei. Printre dirijorii asupra cărora și-a pus amprenta Antonin Ciolan s-au numărat: Erich Bergel, Petre Sbârcea, Emil Simon, Ervin Acel, Alexandr Munteanu, Miron Raţiu şi alţii.
Dar cea mai importantă realizare pe care marele muzician a avut-o la Cluj și care a dat o nouă dimensiune vieții muzicale din acest oraș a constat în fondarea, în anul 1955, a Filarmoniciii de Stat. Înfiinţată prin decret guvernamental, orchestra simfonică cuprindea 75 de instrumentişti iar funcţia de director şi de prim dirijor erau deţinută de marele maestru Antonin Ciolan. Primul concert al noii instituţii muzicale clujene a avut loc la 4 decembrie 1955 şi s-a bucurat de un imens succes.
Programul concertului a cuprins următoarele lucrări: Wagner – Uvertura la opera Maeştrii cântăreţi din Nurnberg; Sigismund Toduţă – Concertul pentru orchestră de coarde; S. Rahmaninov – Concertul pentru pian şi orchestră în do minor, solistă Silvia Şerbescu şi L. van Beethoven – Simfonia a 3-a ,,Eroica”. De atunci, Filarmonica din Cluj şi-a continuat neîntrerupt activitatea, devenind unul dintre cei mai importanți piloni ai vieţii culturale clujene şi din ţară.
Printre discipolii marelui dirijor român se numără profesorul clujean Gheorghe Muşat, care timp de 45 de ani a activat în Orchesta Filarmonicii de Stat „Transilvania”, ca prim trompetist. În vârstă de 84 de ani, Gheorghe Mușat îşi aminteşte de prima întâlnire cu maestrul Antonin Ciolan, moment care avea să-i marcheze destinul. „În 1955 eram elev în clasa XII Liceul din Muzică din Iaşi iar maestrul Ciolan, fiind deja la Cluj, era invitat de ieşeni, la fiecare stagiune, să vină să facă un concert. Concertul organizat în iulie 1955 necesita patru trompeţi în orchestră. Cum Filarmonica din Iaşi avea angajaţi doat trei trompeţi, a fost nevoie de încă unul. În acest context am fost invitat să cânt în acel program cu Ciolan. La o repetiţie, Ciolan m-a remarcat şi m-a chemat la el să mă întrebe unde vreau să dau la facultate. I-am răspuns că la Conservatorul din Bucureşti. Când a auzit răspunsul mi-a zis să nu dau la Bucureşti şi să merg la Cluj pentru că n-o să regreţi. Aşa s-a făcut că am venit la concursul de admitere de la Conservatorul din Cluj. Numai că aici m-am trezit că nu am trompetă să cânt la proba de admitere. Atunci am întrebat la secretariat dacă nu pot primi o trompetă din magazia conservatorului, răspunsul fiind că pentru asta trebuie să garanteze cineva pentru mine. I-am spus doamnei secretare că mă ştie maestrul Ciolan pentru că am cântat cu dânsul în urmă cu o lună. Mi-a spus că locuiește pe strada Miko, nr 23 şi am mers la maestru acasă. Când am ajuns la poartă, am sunat la sonerie şi a ieşit pe balconul casei chiar maestrul Ciolan. I-am spus că sunt copilul de la Iaşi şi că am venit la dânsul pentru o recomandare să pot obţine o trompetă din magazia Conservatorului. M-a chemat sus şi mi-a dat un bilet pe care i-a scris administratorului următorul mesaj: <<Dragă Costică, dă-i băetului o trompetă şi garantez eu pentru el că o să ţi-o aducă înapoi>>.
M-am dus cu biletul la administrator şi când a văzut mesajul mi-a dat trompeta’’, povesteşte muzicianul clujean.
Dar această întâlnire nu a fost ultima pe care tânărul ieșean a avut-o cu maestrul Ciolan. Gheorghe Mușat a avut șansa să rămână în imediata apropiere a maestrului până când bagheta marelui dirijor s-a frânt.
Gheorghe Mușat spune că după ce a fost admis la Conservator, pe parcursul celor cinci ani de studiu, l-a avut profesor pe Antonin Ciolan la clasa de orchestră. Mai mult, împreună cu alți colegi ai săi de la Conservator a fost luat în orchestra Filarmonicii, unde Ciolan deținea funcția de director și de prim dirijor. ”Filarmonica din Cluj a avut la fondare 75 de instrumentişti: 11 absolvenţi de la Conservator, 39 de instrumentişti de la orchestra Operei Române, şase profesori de la Conservator, patru intrumentişti selectaţi prin concurs, 21 de instrumentişti studenţi de la Conservator, printre care şi subsemnatul. De fiecare dată repetiția începea cu acordajul făcut în deplină liniște. După prima citire a unei lucrări, începea munca pentru o execuție perfectă a fiecărui instrumentist. Maestrul Ciolan acorda o mare atenție intonației și nu admitea nicuiun fals. Îmi amintesc de concertele Conservatorului de la Casa Universitarilor și de cele date la Ateneul Român din Bucrești. Când ne pregăteam să mergem al București, maestru nu uita să ne vorbească de importanța lor”, mărturiseşte profesorul clujean.

Gheorghe Mușat

De altfel, ca urmare a respectului și prețuirii pentru cel care și-a pus amprenta în mod profund asupra vieții culturale clujene, Gheorghe Mușat i-a dedicat o impresionantă monografie, lucrare pe care a publicat-o în două ediții. Prima ediție a lucrării „Antonin Ciolan, inegalabilul maestru al baghetei” a apărut în 2013 la Editura Eco Transilvan din Cluj-Napoca (435 de pagini), iar cea de a adoua a fost publicată în contextul aniversării a 135 de ani de la nașterea marelui dirijor la Editura Junimea din Iași (518 pagini). Volumul abordează toate etapele din viața marelui muzician ieșean: copilăria și școala, studiile de specialitate la prestigioasele școli din Dresda, Leipzig și Berlin, unde aprofundează contrapunctul, fuga, compoziția și dirijatul, revenirea la Iași, provocările cu care s-a confrutat, activitatea de la Chișinău și Odessa. Deosebit de interesante sunt capitolele dedicate activității pe care Antonin Ciolan a desfășurat-o la Cluj și unde și-a legat numele pentru totdeauna de Filarmonica „Transilvania’’, ale cărei baze le-a pus în anul 1955.
Lucrarea cuprinde numeroase documente inedite despre activitatea muzicală în care a fost implicat Antonin Ciolan dar și afișe ale concertelor pe care acesta le-a suținut. Deosebit de interesante sunt documentele și informațiile care atestă calitatea lui Antonin Ciolan de fondator al Filarmonicii din Cluj.
Tot în virtutea venerației nutrite față de Antonin Ciolan, profesorul Mușat a fost cel care în 2012 s-a ocupat de construirea unui nou monument funerar la mormântul familiei marelui dirijor din cimitirul ,,Eternitatea” din Iași. Gheorghe Mușat a început să adune fonduri pentru a putea realiza lucrările de reamenajare a mormântului. A strâns jumătate din suma necesară realizării monumentului funerar Antonin Ciolan iar cealaltă jumătate a fost alocată de municipalitatea ieșeană la propunerea noului primar al orașului. Monumentul a fost finalizat în 2014, fiind trecut pe lista monumentelor istorice.
Nici municipiul Cluj-Napoca nu l-a uitat pe Antonin Ciolan și geniul său muzical. În 1994, la propunrea discipolului său-marele dirijor Erich Bergel, autoritățile locale au decis să amplaseze în Parcul Central bustul lui Antonin Ciolan. Lucrarea a fost realizată de sculptorul Ion Irimescu încă din anul 1953, fiind dezvelită la finele Toamnei Muzicale Clujene din luna octombrie 1994.

Cosmin PURIŞ