Pe baricadele Halatelor Albe la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Cluj-Napoca

Mi-am și ne-am dorit mult această vizită la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Cluj-Napoca-manager ec. Ioan Mureșan; dr. Violeta Briciu/director medical; dr. Lucia Herbel, medic coordonator ATI; dr. Diana Miclăuș/medic primar ATI; dr. Adrian Dicea/medic primar boli infecțioase; dr. Adrian Muntean/ATI; dr. Raluca Seichei/ATI; dr. Olesia Pop/ATI; dr. Kovacs Eniko/ATI; medici rezidenți Raluca Moldovan, Anca Amariei-, zonă tampon la granița dintre viață și moarte.
Interlocutori mi-au fost ec. Ioan Mureșan, dr. Lucia Herbel și dr. Diana Miclăuș, cărora țin să le mulțumesc pentru informațiile primite, actuale toate.

Secția T. I. are 9 saloane, în care sunt internate cazurile cu infecții severe; la data vizitei, joi, 23 iulie, în T.I. erau internați 8 pacienți, 7 infectați, unul suspect, un singur pat liber; primul pacient internat cu Covid 19, a fost din Bistrița, la data de 21 martie a. c.; din 21 martie și până miercuri, 22 iulie, au fost internați cu Covid 19, nu mai puțin de 703 pacienți; s-au înregistrat 11 decese cauzate de Covid 19, plus un decedat pe secțiile spitalului; rata de deces este de 1.7%, în condițiile în care media pe țară este de 6%.
Sunt, cum am menționat, 9 saloane, toate dotate la standardele cerute. Și dotat înseamnă 9 aparate de monitorizare minim-invazivă și centralizată, 2 aparate de hemodializă, monitoare pentru transport. Cât privește cadrele medicale, înainte de izbucnirea pandemiei, lucrau 3 medici. Prin detașări s-a ajuns la 7 medici de T.I., cu activitate de 8 ore/zi. Numărul de asistente medicale este de 15, repartizate în ture de 12 ore. Tratamentul în sine este scump. Am să vă ofer doar costul mediu de tratament în T.I, de 11.261 lei. Durata medie de spitalizare în T.I. este de cca 8, 10 zile.

Tot spitalul poate fi transformat în saloane de T.I!
Ec. Ioan Mureșan: Compartimentul T. I. Are un număr de 9 paturi. Noi am pregătit infrastructura de așa manieră, încât tot Spitalul de Boli Infecțioase poate fi transformat în saloane de T.I., dacă situația o impune. Cred că suntem și singurii din țară care ne putem permite acest lucru. Ca infrastructură suntem pregătiți pentru orice situație, repet acest lucru. Dar pentru a funcționa în parametrii normali, avem nevoie de personal specializat în terapie intensivă, respectiv de tehnica de bază.

Pacienți cardiaci, oncologici, dializați…
Dr. Lucia Herbel: Am avut și avem în continuare pacienți care ne sunt trimiși din alte spitale, pacienți deja diagnosticați cu Covid 19. Astfel, ne vin cazuri grave, pacienți cardiaci, oncologici, dializați, respiratorii cronici, cu risc înalt de infectare. Nu știm ce se poate întâmpla cu patologia lor. Comorbiditățile duc la agravarea stării lor de sănătate, asta este sigur. Și vreau să subliniez un lucru. Este vorba despre buna colaborare pe care o avem cu cele două catedre de ATI ale Universității de Medicină și Farmacie ”Iuliu Hațieganu”, punctând ajutorul constant primit din partea doamnei prof univ dr Daniela Ionescu (IRGH), respectiv conf univ dr Constantin Bodolea (Spitalul Municipal).

Să avem mai multă grijă de noi înșine
Dr. Lucia Herbel: De câteva zile asistăm la o creștere alarmantă a cazurilor de persoane infectate. Numărul acestora va crește în continuare și va crește pentru că nu se respectă măsurile impuse. Părerea mea este că purtatea măștii ar trebui să devină obligatorie peste tot, în spații deschise și închise deopotrivă. Nu cred că o reintrare într-o nouă stare de urgență ar ajuta, nu asta este soluția. Soluția stă numai în noi. Revenirea la starea de urgență acuma, ar genera o stare de panică mai mare, o isterie în rândul populației, lucruri de care nu avem deloc nevoie. Apoi, nu cred în imunizarea liberă, stradală, nici aceasta nu este o soluție viabilă.
Dr. Diana Miclăuș: Sistemul nostru medical riscă să fie copleșit. Vedem prin ce trecem în aceste zile, în care majoritatea oamenilor nu respectă mai nimic. Atitudinea oamenilor se schimbă radical după ce ajung să fie internați în T.I. Pacienții care ajung la noi sunt, în marea lor majoritate, în stare gravă. Abia atunci conștientizează ce se întâmplă cu ei.

Pacienți care nu doresc să fie externați!
Dr. Lucia Herbel: Pacienții care ajung la noi în spital, spre deosebire de alte situații din țară, nu vor să fie externați. Pare ciudat, dar acesta este adevărul. Pacientul are nevoie de aparatul de oxigen, are nevoie de multe alte lucruri. Ajungem astfel în situația în care pacientul are 20 de zile de tratament, situație în care ar putea fi externat și trimis acasă. Dar pacientului îi este frică să meargă acasă, din grija de a nu-i îmbolnăvi pe cei din familie și nu numai. Apoi, sunt foarte mulți pacienți care nu au unde să se izoleze. Izolarea la domiciliu cere din start, trasee numai pentru cel externat. Potrivit metodologiei Covid 19, după ziua a 14-a, pacientul nu mai este contagios. Există o reținere, nu știu cât de argumentată științific, cât de documentată, potrivit căreia după 14 zile de tratament,pacientul poate fi externat, el nu mai este contagios. Lucrurile nu stau așa. În plus, intervine frica, frica de a merge acasă. Până nu au negru pe alb că sunt sănătoși, nu vor să fie externați. Această frică de a merge acasă explică și lipsa de locuri în spitale. Am avut pacienți care se negativează- foarte greu. Și la 2 luni de la internare am avut pacienți care au fost diagnosticați pozitiv!
Dr. Diana Miclăuș: Vreau să subliniez un aspect, relevant și el. Am ajuns să nu mai vedem lumina de lacapătul tunelului. Realizăm cu fiecare zi care trece, că această stare de lucruri va continua, că trebuie să ne obișnuim cu virusul, că trebuie să trăim cu el încă foarte multă vreme. Noi ne-am obișnuit deja cu acest gând.

Starea prin care trecem nu trebuie bagatelizată
Ec. Ioan Mureșan: Credem că în România, procentul celor care bagatelizează Covid 19, este mult mai mare decât în alte țări, unde procentul nu este mai mare de 10%.La noi este vorba despre un procent de 30, 40%, ceea ce este inadmisibil. Oamenii unei țări civilizate, cum ne considerăm și noi, nu ar avea voie să gândească astfel. Această bagatelizare a situației explică și numărul tot mai mare de infectați cu Covid 19. Am ajuns să vorbim zilnic despre comportamente iresponsabile, lipsa de educație își spune cuvântul.
Educația medicală în școli ar trebui să devină obligatorie
Dr. Lucia Herbel: Introducerea educației medicale în curricula școlară nu trebuie înțeleasă, cum o văd mulți părinți, ca educație sexuală. Educația medicală nu se referă strict la sex. Educația medicală trebuie să-l învețe pe copil exact ceea ce ar trebui să-l învețe părinții acasă, de la spălatul pe mâini la cel pe dinți, noțiuni de igienă personală… Revin la spălatul pe mâini. Noi, în cele 8 ore de serviciu, ne spălăm pe mâini și de 30, 40- de ori. Fiecare consultație în parte începe și se termină cu spălatul pe mâini. Igiena personală este esențială pentru sănătate.

Costurile…
Dr. Lucia Herbel: Am avut pacienți care au stat mai multe zile internați, starea lor generală fiind gravă. Costurile tratamentului s-au ridicat la 150. 000 lei. S-au vindecat. Dar am avut și pacienți la același nivel de costuri, care au decedat.
Cazurile tratate cu maximă exigențăși responsabilitate
Ec. Ioan Mureșan: Tratăm toate cazurile cu maximă exigență și responsabilitate. Nu ne uităm deloc la costuri, încercăm să suplinim plusurile care apar în actul medical, prin alte servicii spitalicești. Sunt servicii gen activitatea în ambulator, cel de pe Calea Moților, cu servicii de calitate, chiar dacă vorbim despre un volum mare de servicii și intervenții medicale. Ca să vă dau un exemplu, pacienții cu servicii de spitalizare pentru o zi. Apoi, la noi un test Covid 19 are un preț rezonabil, 290 de lei. Ne gândim însă să-l modificăm, cerințele celor care apelează la serviciile noastre fiind tot mai mari. Se cer efectuate repede și le facem repede. Le dăm și gata traduse în limba engleză. Cererile de acest gen au crescut în ultimul timp, avem practic programări pe o lună de zile înainte. Le facem față tot mai greu, cei care vor să plece în străinătate sunt tot mai mulți. Trebuie reținut faptul că avem echipamente performante pentru testare, cu precizie de 99.9 %, de aici și solicitările tot mai mari.
Dr. Diana Miclăuș: Ritmul de lucru a rămas constant. Dar nu putem continua fără ajutor. Am solicitat ajutor și l-am primit, le suntem recunoscători celor care ne-au întins o mână de ajutor și ni s-au alăturat. Dar, repet, ne trebuie ajutor și pe mai departe, avem nevoie de cât mai mulți medici ATI și nu numai.
Dr. Lucia Herbel: Noi suntem o specialitate de spital. Specialitatea noastră este de anestezie-terapie intensivă. La noi însă, nu se poate face anestezie, doar terapie intensivă. Colegii au de cele mai multe ori, rețineri în a veni spre noi, în a veni într-un spital unde fac doar jumătate din specialitate. Din păcate, numărul celor care s-au alăturat nouă, este destul de mic.

Normativele cu care se lucrează trebuie schimbate
Ec. Ioan Mureșan: În spitalele de boli infecțioase din România, ar trebui să existe o structură completă de terapie intensivă. În sensul că normativele pe care le avem și care există de 10, 15 ani, sunt depășite, nu mai sunt de foarte mult timp adecvate cerințelor actuale. Și mai ales pentru situații de pandemie, pentru care nu există încă normative! Cele cu care lucrăm nu ne ajută deloc. Ne confruntăm de ani de zile, cu o viziune care trebuie schimbată, adusă la zi, la cerințele secolului 21. Infecționiștii nu pot lucra singuri. Un pacient când vine, vine cu foarte multe boli asociate. Am încercat să aducem medici de alte specialități, dar normativele și schemele de personal nu ne dau voie să angajăm medici de alte specialități. Medici care să vină la patul bolnavului, să tratăm pacientul la noi în spital și nu să-l trimitem la alte clinici. Este un lucru care trebuie schimbat cât mai repede cu putință. Vreau să mai subliniez un lucru. Nu există la noi în spital personal medical infectat. Lucru care se datorează antrenamentului pe care-l avem de ani de zile.