Parcul Naţional Retezat – „retrocedare” prin fraudă (IV)

Instanța a decis: Parcul Național Retezat este integral bun patrimonial al Academiei Române Academia Română a avut câştig de cauză în procesul intentat pentru anularea titlurilor de proprietate nr. 90878/646, 90878/647 şi 90538/901 emise prin fraudă, la 6 decembrie 2006, pentru suprafața de 10.571 de hectare din Parcul Național Retezat, pe numele pretinselor urmașe ale grofului maghiar optant Gavril Kendeffy: Maria Kendeffy şi fiica sa Pongracz Elisabeth.

Judecătoria Hațeg (Hunedoara) a pronunțat sentința în 10 august 2020, după 11 ani de amânări, respectiv aproape 100 de termene date în acest proces. Soluția justă pronunțată de judecător este printre puținele din România care repune în drepturi legale Statul Român păgubit prin fraude de bunuri de excepţională valoare din patrimoniul său.

„Este un pas înainte. Avem speranţa că România va reuşi să stăvilească până la capăt jaful inimaginabil început după 1989, prin sumedenia de retrocedări cu acte false care afectează însăşi suveranitatea ţării”, a declarat, pentru cotidianul „Făclia”, secretarul general al Academiei Române, acad. prof. univ. dr. Ioan Dumitrache.

Soluţia pe scurt din proces: „Instanţa admite cererea. În baza art. III alin. 2 indice 1 din Legea 169/1997 constată că reclamanta ACADEMIA ROMÂNĂ şi intervenienţii: STATUL ROMAN, COMUNA BRETEA ROMÂNĂ, COMUNA SÂNTĂMĂRIE ORLEA, ASOCIAŢIA COMPOSESORALĂ BĂRĂŞTEANA, justifică interes în promovarea prezentei acţiuni şi respinge excepţia lipsei calităţii procesuale active şi excepţia lipsei interesului invocate de pârâtele: Kendeffy Maria, Pongracz Elisabeth şi SC Rotunda SRL. Constată că pârâta Pongracz Elisabeth nu îndeplineşte condiţiile art. 48 din Legea 18/1991 şi art. 42 din Constitutie, cu privire la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor incluse în titlurile de proprietate nr. 90878/646,90878/647, 90538/901 şi dispune excluderea acesteia de pe titlurile de proprietate mai sus menţionate. Admite acţiunea, cu precizarea ulterioară, formulată de reclamanta Academia Română, împotriva pârâtelor: Kendeffy Maria, Pongracz Elisabeth, SC Rotunda SRL şi Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor. Admite cererea de intervenţie cu precizarea ulterioară, formulată de intervenientul Statul Român. prin Ministerul Finantelor Publice Admite cererea de intervenţie formulată de intervenienta Comuna Sântămărie Orlea. Admite cererea de intervenţie formulată de intervenienta Comuna Bretea Română. Respinge, ca neîntemeiată, cererea de intervenţie în interes propriu, formulată de Asociaţia Composesorală Bărăşteana. Admite cererea de intervenţie accesorie în interesul intervenientei Comuna Sântămărie Orlea, formulată de intervenientul accesoriu Petrescu Mircea-Neonel. Respinge, ca neîntemeiată, cererea reconvenţională formulată de pârâtele-reclamante-reconvenţionale Pongracz Elisabeth şi Kendeffy Maria – decedată în cursul procesului, continuată de Helene Karoly şi Pongracz Elisabeth. Obligă pârâtele Pongracz Elisabeth şi Helene Karoly la plata sumei de 8250 lei cheltuieli de judecată către U.A.T. Bretea Română. Ia act că reclamanta va solicita cheltuieli de judecată pe cale separată. Cu recurs în 15 zile de la comunicare. Pronunţată conform art. 260 Cod Procedură Civilă, azi, 10.08.2020. Document: Hotărâre  327/2020  10.08.2020”

Cotidianul „Făclia” a relatat, în ediţiile sale din 20, 22 şi 30 mai, despre restituirea frauduloasă, cu acte false, în dauna Statului Român, a unei jumătăţi din Parcul Naţional Retezat, unor presupuse descendente ale grofului maghiar optant Gavril Kendeffy. Acesta fusese expropriat prin răscumpărare de către Statul Român, pentru suprafața de 10.571,3 de hectare din Parcul Naţional Retezat, cu o sumă fabuloasă – 15,5 milioane de lei aur -, în anul 1933. Înaltul for academic a cerut, totodată, rectificarea înscrisurilor operate în baza unor falsuri în cărțile funciare.

Maria Kendeffy (1920 – 2017), în etate de 86 de ani, internată de 20 de ani, cu afecţiuni psihice majore, în azilul „Casa Malta” din Viena, ceruse, în 2006, împreună cu fiica sa Pongracz Elisabeth, o „reconstituire” a dreptului de proprietate în baza Legii fondului funciar nr. 18/1991, pretinzând, fals, că ar fi fost deposedată în anul 1948 de bunurile imobiliare revendicate de ea. Prefectul de atunci al Judeţului Hunedoara, Vladu Cristian Marius, a cerut în termeni imperativi Comisiei județene Hunedoara pentru stabilirea dreptului de proprietate să îi atribuie austriecei Maria Kendeffy – care nu avea nici cetăţenia română obligatorie prevăzută prin lege -, tot ce pretindea aceasta, şi chiar mai mult, dacă se putea. Iar Comisia a făcut ce i-a pretins prefectul. În 2007, bătrâna Kendeffy (n. 1920, 87 de ani!), aflată în azil în stare vegetativă, a înfiinţat („în forţă”!), la Miercurea – Ciuc (Harghita), societatea „Belforest Explorer”, cu aport în natură în valoare de peste 2.500.000  de  euro.

A urmat un scenariu cu sumedenie de ficţiuni: o persoană având acelaşi nume cu al octogenarei din Viena, respectiv belgianca Maria Kendeffy, născută în 1934, 73 de ani, cu domiciliul în Woluve-Saint-Pierre (Belgia), a devenit administrator al „Belforest Explorer”. La 7 iulie 2008 belgianca Maria Kendeffy a vândut întreg pachetul de acţiuni firmelor  Schweighofer  Liegenschaftsverwaltung Gesellschaft GmbH şi SPB Beteiligungsverwaltung GmbH, din Viena, ambele cu aceeaşi adresă, contra sumei de 3 (trei) milioane de euro. Companiile care au cumpărat acțiunile „Belforest Explorer” sunt reprezentate de miliardarul austriac Gerald Schweighofer, patronul fabricilor de cherestea de la Sebeş, Rădăuţi şi Reci şi al fabricii de panouri din lemn masiv de la Siret. Concomitent, la 2 august 2007, Kendeffy Maria, Karolyi Helene, Pongracz Vilmos și Pongracz Nikolaus au înființat, tot la Miercurea-Ciuc, societatea „Rotunda” SRL, cu obiect de activitate „Silvicultură şi activităţi forestiere”. În capitalul social al societăţii „Rotunda” a fost trecută, ca aport în natură,  suprafaţa de 10.571,3 hectare de pădure din Parcul Naţional Retezat, evaluată la peste 25.000.000  de  euro şi înscrisă fraudulos în titlurile de proprietate nr. 90.538/901, 90878/647 şi 90878/646 emise în 2006 pe numele Kendeffy Maria şi Pongracz Elisabeth.

***

Primul act oficial prin care se preconiza înființarea unei rezervații naturale în Masivul Retezat a fost adresa Grădinii Botanice din Cluj nr. 310/1932 din 15 decembrie 1923, semnată de directorul prof. univ. dr. Alexandru Borza, prin care se solicita Direcției Generale pentru Reformă Agrară din Cluj (pct.6) păstrarea unui „teren mare” în zonă, în vederea desemnării acestuia ca Parc Național. Concomitent, profesorul Borza a adresat un memoriu Ministerului Agriculturii și Domeniilor ”în chestiunea extrem de importantă din punct de vedere cultural-științific, dar și politic a protecțiunii naturii prin crearea de rezervații naturale și parcuri naționale”.

Universitarul clujean aprecia că ”Reforma agrară ce se înfăptuiește acum este cel mai fericit prilej, dar şi ultima ocazie de a salva comorile botanice ale țării – formațiuni vegetale și specii rare sau unice – ce nu au fost încă devastate sau alterate de mâna omului”, prezentând și ”punctele cele mai importante din Ardeal unde pe cale legală sau prin măsuri administrative ar trebui create de urgență rezervații și parcuri”. Profesorul Borza propunea extinderea proiectului și în alte provincii ale țării astfel încât ”prin Reforma Agrară din 1921 să alcătuim acum o întreagă rețea de rezervațiuni, parcuri și monumente ale naturii puse sub protecția unei legi speciale”.

Demersul constituirii Parcului Național Retezat a fost consolidat și prin moțiunea specială adoptată de Congresul Național al Naturaliștilor din România, întrunit între 18 și 21 aprilie 1928, la Cluj, sub președinția savantului Emil Racoviță. În paralel cu acțiunea de convingere a opiniei publice și de angajare a tuturor naturaliștilor țării la realizarea acestui proiect, s-a desfășurat o activitate stăruitoare pentru clarificarea stării de proprietate și folosință economică a Retezatului, precum și probleme tehnice de organizare a ariei protejate.

Nu puține și nici dezinteresate au fost împotrivirile la această inițiativă: ”politicieni demagogi stârnesc pe locuitorii din vecinătatea Retezatului, ca să reclame libera pășunare pe tot masivul”, consemna un document al Congresului Naturaliștilor. În august 1928, botanistul Erasmus Julius Nyárády (1881-1966), profesor la Universitatea din Cluj, membru titular al Academiei Române, menționa: ”Kendeffy Gavril se arată dușmănos, e contra acestui Parc din Retezat și ‚lucrează’ la Minister ca să strice ce s-a făcut până acum”. Profesorul universitar propunea, cu referire la Kendeffy, ”să se stabilească precis care sunt teritoriile expropiate definitiv”.

În Parcul Naţional Retezat sunt conservate exemplare unice din flora şi din fauna Europei. Rezervaţia naturală este cea mai importantă din ţara noastră şi a fost declarată  monument al naturii, fiind recunoscută pe plan internaţional ca Rezervaţie a Biosferei de către Comitetul MaB UNESCO la cea de a VI-a sesiune a Consiliului Internaţional de Coordonare a Programului Om-Biosferă, de la Paris, din 1979. Superbele creste montane din Masivul Retezat sunt dominate de vârful Peleaga, cu 2509 metri altitudine.

Carmen FĂRCAȘIU