Parcul Naţional Retezat: „retrocedare” prin fraudă (III)

Cotidianul „Făclia” a relatat în ediţiile sale din 20 şi 22 mai despre restituirea frauduloasă, cu acte false, în dauna Statului Român, a unei jumătăţi din Parcul Naţional Retezat, unor presupuse descendente ale grofului maghiar optant Gavril Kendeffy. Informaţiile puse azi la dispoziţia cititorilor noştri relevă interesul miliardarului austriac Gerald Schweighofer în achiziţionarea pădurilor dobândite ilicit de Maria Kendeffy. Schweighofer a cumpărat, cu risc asumat, mai multe păduri retrocedate ilegal în România.

Maria Kendeffy (1920 – 2017), în etate de 87 de ani, internată de ani buni, cu afecţiuni psihice, în azilul „Casa Malta” de pe strada Burgerspitalgasse nr. 1 din Viena, beneficiară, alături de fiica sa, Pongracz Elisabeth, a unei restituiri frauduloase, în anul 2006, a înfiinţat, în 2007, la Miercurea – Ciuc (Harghita), societatea „Belforest Explorer”, cu aport în natură în valoare de peste 2.500.000 de euro.

Şi, potrivit unui scenariu foarte bine pus la punct, o persoană având acelaşi nume cu al octogenarei din Viena, respectiv Maria Kendeffy, belgiancă, născută la 24 decembrie 1934, cu domiciliul în strada Montgolfier nr. 12, Woluve-Saint-Pierre, Belgia, a devenit administrator al „Belforest Explorer”. La 7 iulie 2008 belgianca Maria Kendeffy a vândut acţiunile societăţii, contra sumei de 3 milioane de euro, firmelor Schweighofer Liegenschaftsverwaltung Gesellschaft GMBH, cu sediul în Friedrichstrasse nr.10/2, Viena, şi SPB Beteiligungsverwaltung GmbH, cu aceeaşi adresă. Ambele companii care au cumpărat acțiunile „Belforest Explorer” sunt reprezentate de Gerald Schweighofer.

Concomitent, la 2 august 2007, Kendeffy Maria, Karolyi Helene, Pongracz Vilmos și Pongracz Nikolaus au înființat, tot la Miercurea-Ciuc, societatea „Rotunda” SRL, cu obiect de activitate „Silvicultură şi activităţi forestiere”. În capitalul social al societăţii „Rotunda” a fost trecută, ca aport în natură, suprafaţa de 10.571,3 hectare de pădure din Parcul Naţional Retezat, evaluată la peste 25.000.000 de euro şi înscrisă fraudulos în titlurile de proprietate nr. 90.538/901, 90878/647 şi 90878/646 emise la 6 decembrie 2006, pe numele Kendeffy Maria şi Pongracz Elisabeth.

Academia Română a cerut în instanță, în 2009, constatarea nulității absolute a titlurilor de proprietate nr. 90878/647 şi 90878/646 din 6 decembrie 2006 emise ilegal pe numele urmașelor grofului maghiar optant Gavril Kendeffy, expropriat prin răscumpărare pentru suprafața de 10.571,3 hectare, cu o sumă fabuloasă – 15,5 milioane de lei aur -, în anul 1933, de către Statul Român. Înaltul for academic a cerut, totodată, rectificarea înscrisurilor nelegale din cărțile funciare. Procesul se judecă, pe fond, de 11 ani, la Judecătoria Hațeg și a avut, până în prezent, 91 de termene în instanță.

Raportul Forest Stewardship Council: „În 2008, Schweighofer a achiziționat 794 hectare de teren care erau parte din cele 10.571,3 de hectare de pădure din Parcul Național Retezat care au fost retrocedate moștenitorilor familiei Kendeffy. Într-un proces ce continuă încă din 2009, procurorii au acuzat această retrocedare ca fiind ilegală, pe baza unor documente care arătau că familia Kendeffy a fost expropriată de aceste terenuri în 1921, în urma unei reforme administrative, și astfel nu era eligibilă pentru retrocedare. Din 1921 statul a fost singurul proprietar al pădurii, iar Parcul Național Retezat a fost înființat pe aceste terenuri în 1935”.

Președintele Asociației „Agent Green”, Gabriel Păun: „500 de camioane încărcate cu lemn au ieșit din Retezat pe ruta Râu de Mori – Hațeg – Sebeș. Directorul Parcului Naţional Retezat, Zoran Acimov, ne-a cerut scuze într-o scrisoare. Niciun om de-ai lui nu văzuse toate astea din februarie până în noiembrie. Acimov știe bine că în 2011 s-a tăiat ilegal în aceeași zonă și că la vremea aceea Ministerul Mediului și Academia Română au oprit tăierile. Pe ascuns, ex-ministra Lucia Varga a dat din pix liber la tăieri în aceeași zonă în ultimele zile de mandat de ministru. Trei fime au scos zi și noapte lemnul și l-au dus la Sebeș la Schweighofer și la Kronospan. Un mare perimetru al comunei Râu de Mori aparţine Parcului Național Retezat”.

Asociația „Agent Green” şi Federaţia Proprietarilor de Păduri şi Păşuni din România „Nostra Silva” susţin că Regia Națională a Pădurlor NU trebuie să mai controleze administrarea celor 22 de Parcuri Naționale ale ţării. Regia exploatează excesiv fondul forestier naţional şi NU are nici programe, nici activităţi reale de conservare.

***

Pădurile tăiate anual în țara noastră depășesc cu mult puterea de regenerare a naturii. Comisia Europeană a demarat, în luna februarie 2020, proceduri de infringement împotriva României, ca urmare a incapacității autorităților centrale şi locale de a asigura protecția concretă a pădurilor.

Restituiri de fonduri forestiere cu acte false și cu dare de mită au fost orchestrate, după 1990, de oficiali din administrațiile locale. Prin Legea 18/1991 putea fi retrocedat un hectar de pădure, ulterior, prin Legea 1/2000 a fost admisă retrocedarea a maximum 10 hectare, iar Legea 247/2005 a adus largheţea păgubitoare a unui „restitutio ad integrum”. În 1990, Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva avea în fondul său 4,6 milioane hectare, azi are 3,2 milioane. Aurul verde al României este exploatat cu sălbăticie. Tăietorii lasă în urma lor dezastre ecologice. Masacrele sunt de regulă muşamalizate scriptic: „arborii afectați de gândacul Ips Typographus sau doborâți de furtuni”. „Proprietari” a peste un milion de hectare de păduri retrocedate legal sau ilegal au devenit furnizori înverşunaţi ai firmei de la Sebeş patronate de Schweighofer. Ei operează tăieri de arbori viguroşi „la ras”, cu imense degradări în aria forestieră, însoțite de tot mai evidente modificări climatice: rafale de vânt pustiitoare de 100 de kilometri pe oră, tornade, ploi torențiale, secetă prelungită…

Holzindustrie Schweighofer procesează aproximativ 50% din producția totală anuală de lemn din România. Compania a fost acuzată oficial de Forest Stewardship Council – organismul internațional care certifică bunele practici în industria lemnului -, de „multiple ilegalități în exploatarea pădurilor din România”.

De pildă, Munţii Puru, Galbenu şi Petrimanu din judeţul Vâlcea au fost ”retrocedaţi” cu acte false, la 29 noiembrie 2017. Curtea de Apel Piteşti a decis, irevocabil, anularea retrocedării frauduloase ȘI TOTUȘI: Gerald Schweighofer şi compania sa „Cascade Empire” care a cumpărat cei trei munți, refuză să îi restituie Statului Român. Şi un paradox: Ministerul de Finanţe face front comun cu Schweighofer şi refuză să demareze procedurile judiciare de recuperare a celor trei munți în proprietatea Statului Român.

Miliardarul Schweighofer a fost multi-prilegiat de premierul Adrian Năstase, devenind principalul beneficiar al Ordonanţei de Urgenţă 71/2002, prin care Romsilva putea încheia contracte de vânzare a masei lemnoase pe termen lung. Schweighofer a încheiat cu Romsilva un contract exclusiv, cu durata de 10 ani, prin care a avut acces la lemn pe alese și la tăieri discreționare în pădurile din proprietatea publică a statului român. Pe Năstase nu l-a chestionat niciodată DNA privitor la acordarea unui astfel de privilegiu păgubos pentru Statul Român, tot așa cum nu l-a întrebat nici despre vânzările celor mai profitabile companii naţionale, Petrom și BCR. Miliardarul vienez a prosperat fabulos în România, cu afaceri anuale de peste 500 de milioane euro şi profit net de circa 50 de milioane de euro, care i-a permis să cumpere luxosul Palat baroc „Herberstein” din centrul Vienei cu o sumă secretă dar aproximată la 50 de milioane de euro.

Potrivit „Agent Green”, în pădurile seculare mixte de fag, brad și molid, localizate în județele Argeș, Buzău, Hunedoara, Neamț și Vâlcea – 430 de hectare de păduri virgine și 250 de hectare de păduri cu ecosisteme deosebit de valoroase, inventariate pe ariile forestiere cumpărate de Schweighofer -, nu se vor mai putea sacrifica arborii, în scop economic. Inventarierea a fost realizată de experți recomandați și asistați de Agent Green în perioada mai – octombrie 2017. Datele inventarierii şi hărţile au fost transmise Gărzilor Forestiere regionale. ŞI TOTUŞI: în Gara Vinţu de Jos (Alba), staţiona, la 23 mai 2020, un impresionant tren mărfar cu zeci de vagoane cu buşteni de calitate premium, stivuiţi bucată cu bucată, după mărime. Destinaţia: Sebeş? Ţări din Uniunea Europeană? Japonia?

Agenţia de Investigaţii de Mediu (Environmental Investigation Agency – EIA) estimează că nu mai puțin de 50% din toată masa lemnoasă tăiată în România provine din surse ilegale. Masa lemnoasă tăiată ilegal este livrată companiei austriece Schweighofer din Sebeş (Alba).

„Parcurile naţionale din România sunt printre cele mai importante din Europa, dar se află în pericol din cauza tăierilor ilegale. Aceste defrişări par legale în acte, dar ce se întâmplă în realitate pe teren este total diferit şi are un impact major asupra biodiversităţii”, susţin experţii EIA. În iunie 2015, oficiali români au efectuat inspecţii la gaterele companiei Schweighofer şi la furnizorii acesteia, adunând probe care au condus la declanşarea unei anchete DIICOT. În 2017, Schweighofer şi-a pierdut certificarea Forest Stewardship Council (FSC). Potrivit EIA, „Schweighofer procesează cantități mari de lemn de proveniență ilegală din pădurile României și îl transformă în material lemnos semi-finisat și biomasă, vânzând apoi produsele în Uniunea Europeană”.

„Schweighofer este una dintre cele mai mari companii de prelucrare a lemnului din Europa și, din păcate, o cauză majoră a tăierilor ilegale din România”, afirmă directorul Agenției de Investigații de Mediu, Alexander von Bismarck.
Măceluri forestiere „la ras” pentru Holzindustrie Schweighofer

Holzindustrie Schweighofer a anunţat, în decembrie 2019, că îşi schimbă numele în „HS Timber Group”. Cele trei fabrici de cherestea din România ale companiei (Sebeş, Rădăuţi, Reci) şi fabrica de panouri din lemn masiv de la Siret, împreună cu fabrica de cherestea din Germania (Kodersdorf) vor funcţiona sub numele de „HS Timber Productions”. Fabrica de paneluri din Comăneşti îşi va desfăşura activitatea sub numele de „HS Baco Panels”.

Carmen FĂRCAȘIU