Papa Francisc, pelerin printre români

Papa Francisc începe vineri o vizită apostolică de trei zile în România. Aceasta are loc la distanţă de 20 de ani de la ultima vizită a unui Suveran Pontif în ţara noastră – Papa Ioan Paul al II-lea. Cu acest prilej, suveranul pontif se va afla la Bucureşti, în data de 31 mai, la Şumuleu Ciuc şi la Iaşi, pe 1 iunie, respectiv la Blaj, în data de 2 iunie. Vizita de stat a Sanctităţii Sale se desfăşoară la invitaţia preşedintelui Klaus Iohannis, care a adresat această invitaţie în luna mai 2015, cu ocazia aniversării unui sfert de veac de la reluarea relaţiilor diplomatice dintre România şi Sfântul Scaun. Ulterior, în martie 2017, invitaţia a fost reînnoită prin scrisoarea transmisă de către preşedintele României Sanctităţii Sale.
Invitaţia preşedintelui României a fost completată de cea a Conferinţei Episcopilor Catolici din România, precum şi de mesajul personal al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, pregătirea şi desfăşurarea vizitei Apostolice în cele mai bune condiţii fiind posibilă cu sprijinul tuturor autorităţilor responsabile, atât publice, cât şi religioase.

Călătoria apostolică a papei Francisc în România se va desfăşura pe parcursul a trei zile, în perioada 31 mai-2 iunie 2019, informează catholica.ro.
Sosirea papei Francisc va avea loc vineri, 31 mai, pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă-Otopeni din Bucureşti, la ora 11.30, unde va avea loc primirea oficială.
Ceremonia de bun venit se va desfăşura la intrarea în complexul Palatului Prezidenţial Cotroceni. Papa Francisc va face o vizită de curtoazie preşedintelui României, Klaus Iohannis, şi va avea o întâlnire cu premierul Viorica Dăncilă la Palatul Cotroceni.
Tot la Palatul Cotroceni, va avea loc, la ora 13.00, întâlnirea papei Francisc cu autorităţile, cu societatea civilă şi cu corpul diplomatic; suveranul pontif va susţine un discurs.
La ora 15.45, papa Francisc va avea o întâlnire privată cu patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, la Palatul Patriarhiei. De asemenea, papa Francisc se va întâlni cu Sinodul Permanent al Bisericii Ortodoxe Române; suveranul pontif va susţine un discurs.
Va urma, la Catedrala Naţională, rugăciunea în comun în prezenţa papei Francisc şi a patriarhului Daniel.
Papa Francisc va participa la oficierea Sfintei Liturghii la Catedrala Catolică Sfântul Iosif şi va rosti o omilie. Este al doilea papă care celebrează Sfânta Liturghie în Catedrala romano-catolică din Bucureşti, după Sfântul Ioan Paul al II-lea care, la 8 mai 1999, în timpul vizitei sale în România, a concelebrat aici Sfânta Liturghie în rit greco-catolic.
Sâmbătă, 1 iunie, papa Francisc va fi prezent la Sanctuarul din Şumuleu Ciuc, unde va prezida Sfânta Liturghie şi va rosti o omilie.
Localitatea harghiteană Şumuleu Ciuc găzduieşte Bazilica papală minoră închinată Sfintei Fecioare, păstorită de Ordinul Franciscan. Biserica barocă a fost sfinţită în 1876, iar în 1948 papa Pius al XII-lea a ridicat-o la rangul de bazilică minoră. În România există încă trei bazilici minore, în afara celei de la Şumuleu Ciuc: la Cacica, la Maria Radna şi la Oradea. Toate cele patru bazilici sunt sanctuare mariane şi sunt asociate pelerinajelor prilejuite de marile sărbători creştine, potrivit catholica.ro.
De aici, papa Francisc va merge la Iaşi, unde va vizita Catedrala Sfânta Maria Regină (ora 17.25).
La Iaşi, suveranul pontif va avea întâlnirea mariană cu tinerii şi familiile pe platforma din faţa Palatului Culturii din Iaşi – discurs al sfântului părinte.
De la Iaşi, papa Francisc se va întoarce la Bucureşti (plecarea cu avionul spre Bucureşti – ora 19.00).
Şapte episcopi greco-catolici martiri, beatificaţi la Blaj
În ultima zi a vizitei, duminică, 2 iunie, papa Francisc va ajunge la Blaj unde va celebra cea de-a treia Sfântă Liturghie din programul călătoriei apostolice făcute în România. La această slujbă va avea loc beatificarea celor 7 episcopi greco-catolici martiri pe Câmpia Libertăţii la Blaj.
La Blaj, papa Francisc se va întâlni cu comunitatea romă.
Vizita papei Francisc se va încheia cu o ceremonie de rămas bun, desfăşurată pe aeroportul din Sibiu, de unde avionul papal va decola spre Roma, la ora 17.30.
Tronul pe care va sta Papa la Blaj, cu lemn de la Sighet şi Gherla
Tronul pe care va sta Papa Francisc la Blaj, în timpul ceremoniei de beatificare a celor şapte episcopi greco-catolici, are „puternice semnificaţii spirituale şi simbolice”, fiind din „lemn cules din arhitectura puşcăriilor de la Sighet si Gherla”, locuri în care s-a produs martiriul celor şapte.
Pentru ceremonia de pe Câmpia Libertăţii a fost construit un tron arhieresc din „gratiile închisorilor”, având puternice semnificaţii spirituale şi simbolice. „Tronul pe care va sta Sfântul Părinte este din lemn autentic, cules din arhitectura puşcăriilor de la Sighet şi Gherla, iar designul face trimitere la calvarul detenţiei, la suferinţa şi la moartea pentru Hristos”, au transmis reprezentanţii Mitropoliei.
Sursa citată menţionează că elementele alese pentru realizarea tronului arhieresc pe care va sta Papa Francisc pe Câmpia Libertăţii au fost atent selectate, pentru a obţine o îmbinare elegantă de contrasturi de culoare, texturi şi forme ce dau naştere unei piese deosebite, care are la bază semnificaţii profunde.
Astfel, lemnul a fost patinat nu doar de trecerea timpului, „ci şi de vibraţia supliciului, martor al suferinţei din temniţă, al morţii şi al jertfei”. Acest lemn autentic a fost cules de la Sighet si Gherla, locuri în care s-a produs martiriul celor şapte episcopi greco-catolici care vor fi beatificaţi duminică. Lemnul de stejar autohton, cu finisaj în tonuri şi culori moderne, este completat de un „luciu evident, ce simbolizează credinţa vie de astăzi şi dintotdeauna”.
Metalul nobil, aurul, care face trimitere la faptul că acesta a fost dăruit de cei trei magi, alături de smirnă şi de tămâie, la Naşterea Mântuitorului, reprezintă „omagiul şi închinarea în faţa lui Dumnezeu”.
Catifeaua albă reprezintă „puritatea cugetului şi a simţirii creştine, având rolul de veşmânt al speranţei pe care credinţa ne-o oferă mereu”.
Aceste materiale se compun în structuri minimalist-rigidide, austere, ce fac trimitere la calvarul detenţiei, la suferinţa şi la moartea pentru Hristos, dar şi la credinţa creştină neatinsă.
„Constructiv, sunt folosite volume-module-forme ce se dimensionează riguros ca multiplu sau subdiviziune ale cifrei 7 (ca unitate de măsură în centimetri), în amintirea celor şapte episcopi, dar şi a lucrării primordiale a lui Dumnezeu, în ceea ce priveşte dimensiunea reperelor care alcătuiesc structura vizibilă şi portantă a şezutului şi spătarului”, precizează sursa citată.
Privit din lateral, braţul tronului arhieresc reprezintă „o sugestie abstractă, care trimite cu gândul la geamul-vizor cu gratii, tot în număr de 7, prin care spiritul caută libertatea şi speranţa, îl caută şi îl întâlneşte pe Dumnezeu”.
Tronul arhieresc pe care va sta Papa Francisc pe Câmpia Libertăţii a fost construit de către un artist vizual din Sibiu, Andu Mărginean, a cărui companie are în portofoliu numeroase proiecte în domeniul hotelier şi rezidenţial.
Cine este papa Francisc
Papa Francisc (Jorge Mario Bergoglio) s-a născut la 17 decembrie 1936, în capitala argentiniană, Buenos Aires, într-o familie de italieni. Tatăl său, Mario Bergoglio, a fost contabil, iar mama sa, Regina Sivori, se ocupa de casă şi de creşterea celor cinci copii pe care îi aveau. A obţinut diploma de licenţă ca tehnician chimist, apoi a ales să devină preot, urmând seminarul diecezan. Pe 11 martie 1958 a intrat în noviciat în Societatea lui Iisus (Ordinul Iezuit). Şi-a completat studiile umaniste în Chile, iar în 1963, după ce s-a întors în Argentina, şi-a dat licenţa în filozofie la Colegiul San José din San Miguel.
A fost profesor de literatură şi psihologie la Colegiul Inmaculada din Santa Fé, între 1964 şi 1965, discipline pe care le-a predat şi la Colegiul del Salvador din Buenos Aires (1966).
Din 1967 până în 1970 a studiat teologia şi a susţinut licenţa tot la Colegiul San José. Pe 13 decembrie 1969, a fost hirotonit preot de arhiepiscopul Ramón José Castellano.
Şi-a continuat pregătirea între anii 1970 şi 1971 în Spania, iar pe 22 aprilie 1973 a făcut profesiunea solemnă la iezuiţi. Revenit în Argentina, a fost maestru de novici în San Miguel, profesor la Facultatea de Teologie, consilier al Provinciei Societăţii lui Iisus şi rector la Colegiu.
Pe 31 iulie 1973 a fost numit provincial al iezuiţilor din Argentina. Între anii 1980 şi 1986, a fost din nou rector la Colegiul San José, pe lângă munca de paroh în San Miguel. În martie 1986 a mers în Germania să îşi termine teza de doctorat; apoi, a fost trimis la Colegiul del Salvador din Buenos Aires şi ulterior la biserica iezuiţilor din Cordoba, ca director spiritual şi confesor.
În 20 mai 1992, papa Ioan Paul al II-lea l-a numit episcop titular de Auca şi auxiliar de Buenos Aires. Pe 27 iunie a fost consacrat episcop. A fost numit vicar episcopal al zonei Flores, iar pe 21 decembrie 1993 a devenit vicar general al arhidiecezei.
Pe 3 iunie 1997, a fost numit arhiepiscop coadiutor de Buenos Aires, iar după nouă luni, la moartea cardinalului Quarracino, a devenit succesorul său ca arhiepiscop, primat al Argentinei, mare cancelar al Universităţii Catolice şi Ordinarius pentru credincioşii de rit oriental care locuiau în Argentina şi nu aveau episcop de rit propriu.
Devine cardinal în 2001
A fost creat cardinal, la 21 februarie 2001, de către papa Ioan Paul al II-lea.
În octombrie 2001 a fost numit relator general pentru cea de-a zecea adunare generală ordinară a Sinodului episcopilor, dedicată slujirii episcopale.
În 2002 a refuzat numirea de preşedinte al Conferinţei episcopale argentiniene, dar în 2005 a fost ales şi apoi reconfirmat pentru încă trei ani, în 2008.
Jorge Mario Bergoglio, în calitate de arhiepiscop de Buenos Aires, a realizat un proiect misionar centrat pe comuniune şi evanghelizare. Planul avea patru obiective principale: comunităţi deschise şi fraterne; laici informaţi cu roluri de conducere; evanghelizare adresată tuturor locuitorilor oraşului; asistenţă oferită săracilor şi bolnavilor.
În septembrie 2009, a lansat la nivel naţional campania de solidaritate pentru bicentenarul independenţei Argentinei: două sute de opere de caritate, de realizat până în 2016.
Alegerea lui Jorge Mario Bergoglio, arhiepiscop de Buenos Aires, în fruntea Bisericii Catolice, sub numele de papa Francisc a avut loc la 13 martie 2013. El i-a succedat papei emerit Benedict al XVI-lea (85 de ani), a cărui retragere a intrat oficial în vigoare la 28 februarie 2013.
27 de călătorii apostolice
În ani de pontificat, a făcut 27 de călătorii apostolice în 40 de ţări, a convocat trei sinoade (despre familie şi tineri) şi o întâlnire sinodală pe tema protecţiei minorilor.
A scris două scrisori enciclice: Lumen Fidei („Lumina credinţei”, 2013) – despre credinţă; Laudato Si’ („Fii lăudat”, 2015) – despre grija faţă de Pământ, casa noastră comună; patru exortaţii apostolice: Evangelii gaudium („Bucuria Evangheliei”, 2014) – despre vestirea Evangheliei în lumea actuală; Amoris laetitia („Bucuria iubirii”, 2017) – despre iubirea în familie; Gaudete et exsultate („Bucuraţi-vă şi tresăltaţi de veselie”, 2018) – despre chemarea la sfinţenie în lumea contemporană; Vive Cristo, esperanza nuestra („Cristos, speranţa noastră, este viu”, 2019) – despre tineri, credinţă şi discernământ vocaţional.
În noiembrie 2017, papa Francisc a acceptat propunerea de a fi numit membru de onoare al Academiei Române.
A semnat decretul cu privire la martiriul monseniorului Vladimir Ghika, beatificat în 2013; cu privire la martiriul episcopului Anton Durcovici, beatificat în 2014; cu privire la virtuţile eroice ale tinerei laice Veronica Antal, beatificată în 2018; cu privire la martiriul celor şapte episcopi greco-catolici: Valeriu Traian Frenţiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu şi Iuliu Hossu, care urmează să fie beatificaţi pe 2 iunie 2019, la Blaj.