Originile şi întemeierea Clubului Sportiv „Universitatea” din Cluj (I)

Viaţa sportivă clujeană până la Primul Război Mondial

După Marea Unire, la cumpăna anilor 1919/1920, la Cluj a fost înfiinţat cel mai mare club polisportiv universitar din România. Nu s-a născut din neant, ci, cum o să arătăm în continuare, din dorinţa sportivilor care au trăit sau care au studiat în acest oraş, şi pe fundamentul oferit de organizaţiile sportive întemeiate aici la începutul secolului XX, care la rândul lor îşi extrăgeau seva din idealurile Mişcării Olimpice, reinventată în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Şi trebuie recunoscută importanţa acelor organizaţii care au existat şi activat la Cluj încă de la începutul secolului al XIX-lea, şi care au împământenit aici diferitele ramuri sportive. În aceste organizaţii s-a dezvoltat viaţa sportivă a studenţilor de la Universitatea „Francisc Iosif”, şi ele au au oferit Clubului „Universitatea” temelie prin tradiţie, infrastructură şi experienţă.

Vom evidenţia în continare organizaţiile sportive care pot fi considerate antemergători respectiv strămoşi direcţi ai Clubului „U”.

Dintre organizaţiile sportive „istorice” din Cluj amintim Şcoala de Scrimă [Vívóiskola] (1818), Asociaţia de Gimnastică şi Scrimă (Torna és Vívó Egylet) (1872), Asociaţia de Patinaj din Cluj [Kolozsvári Korcsolyázó Egylet – K.K.E.] (1872), Asociaţia de Tir [Céllövő Egylet] (1873), Clubul de Atletism din Cluj [Kolozsvári Atlétikai Club – K.A.C.] (1884), Asociaţia de Ciclism din Cluj [Kolozsvári Kerékpáros Egylet] (1891), Clubul Universitar de Atletism din Cluj [Kolozsvári Egyetemi Atlétikai Club – K.E.A.C.] (1902), Clubul de Fotbal al Tineretului [Ifjúsági Football Club – I.F.C.] (1903), Cercul de Sport al Academiei de Comerţ din Cluj [Kolozsvári Kereskedelmi Akadémiai Sport Kör – K.K.A.S.K.] (1907), cu echipa sa de fotbal care a dominat competiţiile de la începutul secolului XX, Clubul Sportiv Fierar/din Cluj [Vasas/Kolozsvári Sport Club] (1907/1908) al muncitorilor de la căile ferate, din care se va naşte Clubul C.F.R.. Mai putem adăuga la această listă organizaţiile de turism din Cluj, dintre care cel mai important a fost Societatea Carpatină Ardeleană [Erdélyi Kárpát Egyesület – E.K.E.], în cadrul cărora, pe lângă drumeţiile montane, au fost practicate anumite sporturi, cum ar fi schiul, ciclismul, alpinismul. Dintre toate acestea ne oprim la Clubul de Atletism (K.A.C) şi la Clubul Universitar de Atletism din Cluj (K.E.A.C.) care au fost primele cluburi sportive ale studenţimii clujene.

Clubul de Atletism din Cluj [Kolozsvári Atlétikai Club – K.A.C.] a fost întemeiat în 15 ianuarie 1885 (data aprobării statutelor de către Ministerul de Interne), având în frunte pe baronul Lajos Jósika, preşedinte, dr. Hugó Baintner, director tehnic şi ziaristul István Kuszkó, secretar. K.A.C. a fost definit drept organizaţia sportivă a celor din clasa de mijloc: profesorii universitari şi de gimnaziu, funcţionari, avocaţi, comercianţi, industriaşi, dar majoritatea membrilor săi provenea din rândul studenţilor Universităţii „Francisc Iosif”. Între 1885 şi 1891, K.A.C. a fost considerat cel mai important club de atletism din Ungaria. În perioada amintită, a organizat douăsprezece campionate sportive majore. Cel care câştiga de trei ori consecutiv o anumită probă primea titlul de campion, o medalie de aur şi o cupă de argint şi devenea membru de onoare al clubului. Doar câţiva sportivi au reuşit să ajungă la această performanţă: György Borbély (alergare pe 2 mile), János Kolozsváry (alergare pe jumătate de milă), Béla Göllner (săritură la distanţă). Au fost organizate şi marşuri de anduranţă pe distanţe lungi, de exemplu Cluj-Târgu Mureş, Cluj-Bistriţa. În 1889, titlul de campion al Ardealului al acestei probe a fost câştigat de Lajos Szkalszky, reuşind să parcurgă primul distanţa dintre Cluj şi Orăştie.

Campionatele K.A.C. au fost organizate în grădina Societăţii de Tir (situată aproximativ pe locul terenului de joacă pentru copii de lângă Arena Cluj), în grădina Institutului de Anatomie (str. Clinicilor), la Dej şi Târgu Mureş. Apoi, în 1889, clubul a primit de la autorităţile din Cluj îngăduinţa să amenajeze, în Parcul Mare, între lac şi Someşul Mic, o pistă de alergare cu circumferinţa de 333 de metri şi o pistă de sprint, lungă de 110 metri. După 1891, clubul a intrat în declin şi a dispărut din prim-planul organizaţiilor de atletism. A revenit după 1920, ca organizaţia sportivă maghiară a Clujului. A fost desfiinţat după Al Doilea Război Mondial.

Clubul Universitar de Atletism din Cluj [Kolozsvári Egyetemi Atlétikai Club – K.E.A.C.]. În anii de la cumpăna secolelor XIX-XX a fost ridicată uriaşa clădire a universităţii, în care a fost amenajată cea mai mare sală de sport din Clujul acelor ani. Aceasta s-a situat la parterul aripei dinspre strada I. C. Brătianu. Avea o lungime de 26 metri, putea fi despărţită, cu un perete mobil din lemn, într-o sală de scrimă, lungă de 8 metri, şi una de gimnastică, de 18 metri. Era înzestrată cu echimament sportiv modern, avea garderobă şi vestiar, baie cu duşuri şi bazin.

În primăvara anului 1896, scrimerul Lajos Vermes, un sportiv complex, adept înflăcărat al idealului olimpic, a câştigat prin concurs postul de profesor de educaţie fizică al Universităţii „Francisc Iosif”. Vermes a înţeles că doar o sală de sport nu acoperă necesităţile de mişcare a studenţilor. Pe modelul Clubului Universitar de Atletism de la Budapesta (Budapesti Egyetemi Atlétikai Club – B.E.A.C.), întemeiat în 1898, a iniţiat şi a reuşit să întemeieze, în 1902, Clubul Universitar de Atletism din Cluj (Kolozsvári Egyetemi Atkétikai Club – K.E.A.C.), care a devenit organizaţia sportivă a studenţilor din Cluj.

Cel mai strălucit sportiv clujean al acelor ani, legitimat al K.E.A.C., a fost István Somodi, student la drept. El a stabilit mai multe recorduri naţionale (maghiare) la săritură în înălţime şi, important pentru istoria sportului din urbea noastră, a fost primul clujean medaliat al Jocurilor Olimpice, ediţia organizată la Londra, în 1908. Rezultatele sale, prestigiul de care s-a bucurat, au făcut din el un adevărat model pentru ceilalţi sportivi studenţi. Performanţele lui Somodi au influenţat şi într-un alt mod viaţa sportivă din oraş: au reprezentat supremul argument în faţa autorităţilor locale a celor care au solicitat construirea primului stadion al Clujului. Obiectiv realizat în 1911.

Bibliografie selectivă:

Killyéni András, Elfelejtett örökségünk: Kolozsvár sportlétesítményei az első világháború előtt [Moştenirea noastră uitată: bazele sportive ale Clujului înainte de Primul Război Mondial], Kolozsvár: [s. n.], 2010.

Killyéni András, Az ő neve csillag a magyar sport egén, Dr. Somodi István emlékalbum [Numele lui este o stea pe cerul sportului maghiar. Album comemorativ dr. Istvan Somodi], Kolozsvár: Apáczai Csere János Baráti Társaság, 2008.

Sursele fotografiilor:

Magyar Sportmúzeum, prin Killyéni, 2010.

Colecţiile fam. Hirschfeld, prin Killyéni, 2009.

Colecţiile Cercului de Prieteni „Apáczai Csere János”, prin Killyéni, 2009.

Foto. Ottó Manouschek, prin Killyéni, 2009.

Emlékkönyv, 1903 (Volumul omagial al Universităţii „Francisc Iosif”).

Magyar Sportmúzeum, prin Killyéni, 2009.

Colecţiile Cercului de prieteni „Apáczai Csere János”, prin Killyéni, 2009.

Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga”, Cluj-Napoca.

Dr. Lukács József, Muzeul de Istorie al Universității Babeș-Bolyai,

Direcția Patrimoniu Cultural Universitar

Articole din aceeasi categorie

4 Responses to Originile şi întemeierea Clubului Sportiv „Universitatea” din Cluj (I)

  1. Ioan

    Nu ne intereseaza maghiarii care doar i-au umilit pe romani in casa lor!

  2. Ioan

    Nu ne intereseaza maghiarii care doar i-au umilt pe romani in casa lor!

  3. pop ion

    Istoria Clubului Sportiv U incepe in toamna anului 1919, nu mai devreme. Pe vremea dualismului austro-ungar nu exista Clubul U. Deci, concluzia: articole scrise cu intentia clara de a readuce in atentie timpuri de mult trecute, ca sa nu spun mai mult.

  4. Călin

    Nu văd ce au de-a face clubrile sportive de dinainte de 1920, numai nume maghiare, cu Universitatea.