Ora de iarnă ne va afecta din nou oare?

Ora de iarnă este ora legală oficială standard, de multe ori fiind ora oficială, de fapt. Este prin urmare, legată de conceptul de oră astronomică, folosită în mod normal în majoritatea ţărilor sau teritoriilor, în special în emisfera nordică, acoperind calendaristic, de obicei, perioada cuprinsă între lunile octombrie a unui an şi aprilie a anului următor. Ea este numită astfel prin contrast cu ora de vară, al cărei scop este folosirea din plin, cât mai mult timp posibil, a luminii Soarelui.

Cel care s-a gândit prima dată la posibilitatea introducerii acestui tip de orar convenţional, a fost în 1898, un neozeelandez pe nume Hudson. Mecanismul prin care se schimbă ora, primăvara şi toamna, este folosit în peste 100 de ţări din lumea întreagă, iar România a aderat la ora de vară încă din 1932 chiar.

Anul acesta se va trece la ora de iarnă, în noaptea de sâmbătă spre duminică, dintre 28 octombrie şi 29 octombrie 2017, schimbarea orei făcându-se astfel încât, ora 4:00 a dimineţii de 29 octombrie 2017, devine ora 3:00. Duminică, 29 octombrie, va fi cea mai lungă zi din an, având aşa, 25 de ore. Trecerea la ora de iarnă înseamnă că vom dormi mai mult cu o oră, ceasurile fiind date înapoi.

Se pare că nu toate ţările de pe planetă schimbă ceasul în ultima sâmbătă din luna octombrie, aşa cum o face România an de an. Astfel, Turcia şi Republica turcă cipriotă au renunţat, iar motivul declarat oficial, este următorul: cetăţenii trebuie să „beneficieze mai mult de soare”.

Nu este simplu deloc pentru organism schimbarea orei, pentru că organismul uman se adaptează doar în cincisprezece zile la respectiva modificare. Astfel la fiecare, particularităţile fizice şi psihice individuale, ne influenţează modul cum se realizează această adaptare, până la agravarea sau decompensarea unor afecţiuni existente. Va creşte şi riscul de infarct, chiar cu 5-10%, timp de trei zile, după schimbarea orei, în special la persoanele tinere, active profesional, ca şi riscul suicidar, timp de cam două săptămâni, de la modificarea orei, dar în special la depresivi şi la cei cu vulnerabilităti psihoemoţionale. Totodată pot să apară: modificări cardiovasculare manifestate, variaţii ale tensiunii arteriale, variate tulburări de ritm cardiac, dar şi modificări ale calităţii somnului (insomnie, somnolenţă), astenie, apatie, agitaţie, irascibilitate, anxietate, tulburări de concentrare şi memorie, cefalee, vertij, moficarea apetitului (inapetenţă sau bulimie), până la dereglări afective sezoniere manifeste cu instalarea asteniei de toamnă (Seasonal Affective Disorder), care loveşte de obicei femeile între 30 şi 40 de ani.. Schimbarea orei poate perturba şi ceasul biologic şi odată cu el, pot surveni şi dereglări hormonale, mai ales în ceea ce priveşte melatonina, hormonul responsabil tocmai cu reglarea ceasului biologic al organismului uman.

Dr. Liana Monica DEAC

Articole din aceeasi categorie