O legendă vie revine în Carpații Meridionali

Muzeul Zoologic al Universității Babeș-Bolyai găzduiește în această perioadă expoziția Zimbrii revin în Carpații Meridionali, care ilustrează povestea reintroducerii zimbrilor în sud-vestul României de către Rewilding Europe și WWF România cu sprijinul comunităților locale

© Daniel Mîrlea

Expoziția cuprinde imagini surprinse de fotografi profesioniști precum Dan Dinu, Bogdan Comănescu, Daniel Mîrlea, Staffan Widstrand și Michel D’Oultremont în universul zimbrului și al naturii sălbatice din Carpații Meridionali. Vocea oamenilor din comunitățile din vecinătatea zonelor de reintroducere a fost auzită în cadrul vernisajului unde a fost proiectat documentarul realizat de directorul de film, francezul Emmanuel Rondeau, la inițiativa Rewilding Europe și WWF România. În 9 minute, „Zimbrul” arată cum percepția oamenilor se schimbă în fața valorilor naturale și cum, cu răbdare și iubire, se poate clădi un viitor prosper și armonios. Vernisajul a adus și savoare din zonele de resălbăticire prin produsele naturale din ograda localnicilor. Expoziția va fi deschisă până la sfârșitul lunii februarie.

© Bogdan Comănescu

Reîntoarcerea zimbrilor în Europa

Zimbrul este un animal legendar și respectat, o prezență unică în Europa care prin mărimea și puterea sa se impune în fața oricărui prădător, dar este vulnerabil în fața omului. Zimbrul a fost vânat până aproape de dispariție în secolul XX, iar pe urmele lui riscau să rămână doar file de poveste și picturi din străbuni.

O mână de oameni au readus populația de zimbru european (Bison bonasus), redusă la un moment dat la câteva zeci de exemplare din grădini zoologice, la un număr de 7532 indivizi; dintre care în libertate 5368. Numerele cresc încet, dar sigur, pe întreg continentul, iar în România sunt acum peste 100 de exemplare în sălbăticie, în zonele Munții Țarcu, Poiana Ruscă, Vânători Neamț și Munții Făgăraș.

Zimbrii din lanțul Carpatic

În Peștera Coliboaia au fost descoperite la începutul anului 2010 mai multe picturi rupestre care pot fi încadrate între 23000 și 35000 de ani vechime. Este pentru prima dată când în Europa Centrală se atestă artă parietală așa de veche. Picturile negre, cum mai sunt ele numite datorită culorii, reprezintă animale diverse, printre care un zimbru, un cal, o felină, unul sau două capete de urs și doi rinoceri păroși. Această peșteră se află la 200 km distanță de prima zonă de reintroducere a zimbrilor din Carpații Meridionali, la poalele munților Țarcu.

Din 2013, Rewilding Europe și WWF România lucrează împreună în sud-vestul țării pentru a reface o populație liberă de zimbri. Primele două transporturi de zimbri au avut loc în 2014 și 2015, în apropiere de Armeniș, județul Caraș-Severin. Începând cu cel de-al treilea transport, din 2016, inițiativa se bucură de sprijinul financiar al Uniunii Europene, prin Programul LIFE.

© Staffan Widstrand

Zimbrii care sunt aduși provin din Suedia, Germania, Italia, Belgia, Elveția, Polonia și România (rezervația de la Hațeg, rezervația Vama Buzăului, grădina zoologică din Hunedoara). Câteva dintre rezervațiile din care provin zimbrii au donat exemplarele și chiar au plătit costurile de transport până în România.

La început, zimbrii stau într-o zonă de aclimatizare de aproximativ 15 hectare. Apoi au acces la o zonă de semilibertate, de 160 hectare (zona Armeniș). Aici se pot adapta la mediul sălbatic și învăță să supraviețuiască în natură, grupându-se într-o cireadă – forma tipică de organizare a zimbrilor. Locul unde zimbrii sunt eliberați face parte din situl Natura 2000 Munții Țarcu, o zonă sălbatică ce se întinde pe nu mai puțin de 59000 hectare.

În luna septembrie a acestui an, trei femele de zimbru de la Rezervația de zimbri din Donaumoos, Germania, și una de la centrul de reproducere din cadrul Grădinii Zoologice din Hunedoara au ajuns cu bine în Munții Țarcu, în vecinătatea comunei Armeniș. O altă femelă din Grădina Zoologică din Karlsruhe, Germania, a fost adusă la centrul de reproducere românesc pentru a diversifica materialul genetic și a spori populația de zimbri în viitor.

Aceștia se alătură altor şapte zimbri aduși tot din Germania, în luna iunie. Acum sunt peste 60 de exemplare în cele două zone în care se implementează inițiativa, mai exact în zona Armeniș, județul Caraș-Severin și în vecinătatea comunei Densuș, județul Hunedoara.

Efortul de readucere a acestui animal legendar se observă și în restul arcului carpatic. Parcul Natural Vânători Neamţ este sigurul loc din România în care zimbrul se întâlneşte în captivitate, în cadrul Grădinii Zoologice din comuna Vânători Neamţ, în semilibertate la Centrul de Management al Zimbrului şi în libertate, în zona comunelor Agapia, Bălţăteşti, Brusturi, Crăcăoani, Vânători Neamţ, Răuceşti, Pipirig, Hangu şi până în Ceahlău. Aceștia au fost primii care au pus din nou bazele unei populații sălbatice în 2012.

Primii zimbri, după secole de absență, au ajuns în toamna aceasta și în Munții Făgăraș, prin inițiativa Fundației Conservation Carpathia. Ca prim pas, un număr de patru zimbri au fost aduși din Germania, urmând ca până la finalul anului să urmeze aclimatizarea altor nouă zimbri de proveniență poloneză. Pe termen lung este planificată continuarea reintroducerii graduale a acestei specii, până la formarea unei populații în zonă.

Scenariul ideal ar fi ca generațiile viitoare să parcurgă întreg lanțul carpatic, sculptând peisajul și facilitând creșterea biodiversității, care va aduce beneficii atât naturii, cât și oamenilor.

Beneficiile coexistenței om-zimbru

Promovarea sălbăticiei și dezvoltarea de activități economice bazate pe sălbăticie sunt ambele obiective-cheie ale proiectului LIFE Bison. Astfel, expoziția itinerantă surprinde atât munca de conservare – reintroducerea speciei – cât și modurile în care revenirea acestui animal maiestuos aduce beneficii comunităților, prin turismul bazat pe natură, dezvoltare comunitară, educație, cercetare și inovare tehnologică, toate fiind activități complementare muncii de conservare, pe care echipa de proiect și le-a asumat. De aici și eforturile de a implica atât comunitatea locală, cât și tânăra generație de la oraș în diverse acțiuni de mediu și culturale legate de reintroducerea zimbrului.

Turismul bazat pe natura din această zonă este susținut prin activitatea Asociației Măgura Zimbrilor Armeniș (AMZA), ce oferă posibilitatea de a porni în căutarea zimbrilor liberi.

Diverse pachete turistice pot fi rezervate atât pe pagina destinației: www.măgurazimbrilor.ro, cât și printr-un e-mail la măgurazimbrilor@gmail.com.

În 2018, peste 350 de turiști internaționali au vizitat zona, prin intermediul European Safari Company, ceea ce a însemnat beneficii pentru peste 100 de familii din Armeniș.

Din 2017, vizitatorii pot admira în Munții Țarcu peisajul și zimbrii liberi inclusiv din noul observator de natură, construit pe parcursul a zece zile, în cadrul unui workshop de tip „design & build” organizat de WWF România și Camposaz. De asemenea, echipa WWF împreună cu autoritățile locale vor lansa noi circuite de drumeții și ciclism, care pun în valoare natura sălbatică și tradițiile din sate.

© Dan Dinu

Speranță pentru generațiile viitoare

În calitate de europeni suntem înconjurați de natură sălbatică, fascinantă și dramatică. Astăzi, cu mesajul său pozitiv și accentul pus pe conservarea activă, resălbăticirea joacă un rol din ce în ce mai important, inspirând următoarea generație de naturaliști europeni să ia parte în acest proces.

Sprijinit de WWF România, un program ambițios de educație din Carpații Meridionali implică acum un număr din ce în ce mai mare de tineri români care trăiesc aproape de natura sălbatică. Cluburile de tineret, cunoscute sub numele TANZ (Tineri Activi pentru Natură și Zimbri), dezvoltate de cele 5 școli: Școala Gimnazială Armeniș și Feneș, Liceul Tehnologic „Sf. Dimitrie” Teregova, Școala Gimnazială Densuș și Școala din Sarmizegetusa, fac parte dintr-o viziune în care natura deservește dezvoltarea regională, cu accent pe prezența zimbrului.

Peste 100 de copii din cluburile TANZ, din ambele zone de resălbăticire, contribuie la consolidarea legăturii cu ecosistemul bogat în care trăiesc și dragostea pentru natură, prin activități propuse de WWF România cu ajutorul colaboratorilor, precum Societatea Ornitologică din Cluj-Napoca, rangeri, ghizi, fotografi și biologi.

Specie cheie pentru sporirea biodiversității

Zimbrii sunt arhitecți peisagiști, creează un peisaj mozaicat datorită consumului de scoarță de copac și vlăstari, ei creează ochiurile de pădure atât de necesare altor specii mai mici pentru hrană, adăpost și mișcare.

Ajută la dispersarea a peste 150 de specii de plante, și prin băile lor în nisip formează habitate pentru insecte, reptile și amfibieni. Păsările folosesc blana lor ca și izolant pentru cuiburi și se delectează cu insectele care le folosesc blana și resturile ca adăpost și hrană.

Zimbrii aduc numeroși turiști curioși pe urmele lor, doar să zărească o urmă proaspătă în nămol, un vârf de corn, ochii mari și blajini sau coada jucăușă. Dezvoltarea comunităților locale prin turism sustenabil este esențială pentru reușita proiectului de reintroducere a zimbrilor în vecinătatea comunelor locuite din Carpații Meridionali.

Reintroducerea zimbrilor în Munții Țarcu se realizează în cadrul proiectului „Acțiuni urgente pentru refacerea populațiilor de zimbru în România”, implementat de WWF România și Rewilding Europe, cu sprijin financiar din partea Uniunii Europene, prin Programul LIFE.

Bianca Ștefănuț

Gavril Marius Berchi