Nouă anchetă asupra morţii fostului agent rus Aleksandr Litvinenko în Marea Britanie

AFP

O “anchetă publică” urmează să fie declanşată joi asupra morţii opozantului rus Aleksandr Litvinenko, subiect de discordie între Londra şi Moscova, readus în prim-plan într-un moment în care Rusia este supusă unor noi sancţiuni pentru rolul său în criza din Ucraina.

Această anchetă asupra decesului ex-agentului rus, otrăvit în 2006 la Londra cu Poloniu -210, o substanţă radioactivă, este destinată în special “să identifice cine poartă responsabilitatea morţii” acestuia, a declarat ministrul britanic de interne, Theresa May, săptămîna trecută.

După ce a suspendat oficial ancheta judiciară care era în curs, magistratul responsabil de aceasta, Robert Owen, urmează să rostească o declaraţie de deschidere a anchetei în faţa Royal Court of Justice din Londra.

El urmează apoi să amîne audierea pînă la începutul anului viitor, potrivit aceleiaşi surse, care estimează că ancheta publică ar putea dura pînă la sfîrşitul lui 2015.

Ministerul Afacerilor Externe britanic a dat asigurări săptămîna trecută că redeschiderea anchetei nu are “absolut nicio legătură” cu tensiunile actuale legate de Ucraina.

“Sper într-adevăr că această anchetă va oferi consolare văduvei” fostului agent rus, a adăugat Theresa May.

Marina Litvinenko s-a declarat “uşurată şi încîntată” de anunţarea acestei anchete care trimite, potrivit ei, asasinilor soţului ei mesajul că “indiferent de puterea voastră, adevărul va triumfa în cele din urmă”.

Aleksandr Litvinenko (43 de ani), transfug din FSB (Serviciul de Securitate al Rusiei), refugiat în Marea Britanie, a băut un ceai în noiembrie 2006 cu Andrei Lugovoi, un agent secret rus, şi cu omul de afaceri Dmitri Kovtun, într-un hotel londonez. El a murit după puţin timp, fiind otrăvit cu poloniu.

Guvernul britanic refuzase pînă în prezent să ordone o “anchetă publică”, ceea ce ar permite – contrar denumirii sale – examinarea cu uşile închise a documentelor sensibile.

Theresa May voia iniţial să aştepte rezultatele unei anchete judiciare asupra acestui deces.

Magistratul însărcinat cu ancheta şi-a exprimat regretul, în 2013, că este în imposibilitate să examineze rolul eventual al statului rus şi a pledat pe lîngă guvern – fără succes – pentru declanşarea unei anchete publice pentru a putea face acest lucru.

După refuzul guvernului, Marina Litvinenko a introdus recurs în faţa Înaltei Curţi, care a estimat în februarie că ministrul de interne trebuie să-şi reconsidere decizia.

Cazul Litvinenko este un subiect de contencios între Londra şi Moscova din cauza refuzului Rusiei de a-l extrăda pe Andrei Lugovoi, considerat de anchetatorii britanici principalul suspect în acest asasinat.

“Cinism, minciuni, înşelăciune şi viclenie. Doar astfel pot să descriu acţiunile establishment-ului britanic şi decizia de a deschide o anchetă publică”, a declarat Andrei Lugovoi la anunţarea acestei noi anchete, subliniind că nu va participa la ea.

Marea Britanie a emis un mandat de arestare internaţional împotriva celuilalt suspect, Dmitri Kovtun, fără succes.

Relaţiile între cele două ţări se amelioraseră totuşi în urma unei vizite a premierului britanic David Cameron în Rusia, în 2011.

În iulie 2013, Theresa May a recunoscut că diplomaţia a fost unul dintre “factori” în decizia Londrei de a renunţa la o anchetă publică.