Ne relaxăm în stare de alertă prelungită

Alertă sau relaxare, aceasta este întrebarea? Sau dilema. Nu înţeleg de ce românii, şi nu puţini, critică actualul guvern. Ba chiar îi întreb de ce o fac? Pentru că acest guvern chiar n-a făcut nimănui nimic! Sper că aţi gustat ironia. Nimic bun, evident. O nouă mostră de incompetenţă o vedem în încercările eşuate de a prelungi starea de alertă. Încă un motiv în plus pentru a menţine la foc susţinut războiul dintre social-democraţi şi guvernanţi. Sub titlul “PSD nu mai vrea continuarea Klaustrofobiei ca model de guvernare a ţării!”, social-democraţii au lansat un nou atac dur la adresa preşedintelui Klaus Iohannis, însă tirada îl vizează şi pe ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru. Acesta din urmă este numit de către Marcel Ciolacu “expert în măşti vândute fără bon fiscal, la farmacia familiei”.
Raed Arafat şi Marcel Ciolacu, acesta din urmă preşedintele Camerei Deputaţilor, au discutat posibilitatea ca meciul alertei să intre în prelungiri. La discuţii au participat inclusiv liderii USR, Pro România, ALDE şi UDMR, care se opun acestei prelungiri. Or aceştia intră în conflict cu preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Ludovic Orban, singurii care insistă pentru alertă şi după 15 iunie.
Cert este că aceştia nu pot implementa nimic fără Parlament. Social-democraţii, susţinuţi, după cum am scris, de liderii celorlalte partide, în speţă USR, UDMR şi Pro România, consideră că se impune în primul rând deschiderea spitalelor şi că o eventuală prelungire a stării de alertă constituie o bătaie de joc la adresa bolnavilor cronici care trebuie să aibă acces la tratament. Lăsând la o parte (şi) interesul electoral al social-democraţilor – în acest caz inspirat mascat de preocuparea pentru bolnavi – omul are dreptate.
Social-democraţii insistă că nu se impune o prelungire a stării de alertă la nivelul întregii ţări. Unii văd în încercarea preşedintelui Klaus Iohannis de a prelungi starea de alertă ca o mişcare cu iz electoral. Pe de altă parte, dacă iniţiativa vine din partea preşedintelui României, discutăm de o încălcare a legii, căci măsura se instituie prin hotărâre de guvern, pe baza propunerii ministrului de interne. E o măsură instituită de Executivul statului, ceea ce înseamnă că intervenţia preşedintelui în acest caz este neinspirată şi inoportună.
Prin urmare, îl vedem pe Klaus Iohannis erijându-se într-un fel de avocat al guvernului, dar fără studii juridice, ci pozând într-un ageamiu cu pretenţii. Ce trebuie să sesizăm? Zăpăceala generată de domnul preşedinte Klaus Iohannis, care una vorbeşte şi face total altceva. Domnia sa ne flutură un scenariu cu aere de studiu ştiinţific de relaxare a restricţiilor, dar în acelaşi timp insistă pentru prelungirea stării de alertă. După mintea mea, starea de alertă nu poate să comporte o relaxare a restricţiilor, pentru că atunci nu mai e alertă. Socoteala domnului preşedinte e următoarea: numărul cazurilor de îmbolnăviri nu a scăzut semnificativ, dar nici nu a crescut semnificativ. Deci e un zero la zero echitabil. Daţi-i, vă rog, notă lui Klaus Iohannis, ca să nu fiu nevoit s-o fac eu. Nu de alta, dar nu am învăţat să număr decât până la patru!

Cristian FOCȘANU