Muzeul Etnografic al Transilvaniei. 100 de năfrămuţe. Dovezi ale priceperii în arta cusutului

Iată o expoziţie interesantă, de văzut neapărat, o expoziţie pe lângă care nu se poate trece. Motivele sunt multe şi întemeiate, majoritatea ţin de spiritul creator al neamului, de tradiţii şi obiceiuri transmise din generaţie în generaţie. Important este ca ele să nu se piardă, important este ca tradiţia să fie dusă mai departe, de mâini la fel de meşteşugite.
100 de năfrămuţe – organizator Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, director Cornelia Staicu; coordonatoare de proiect Cornelia Staicu şi Adriana Andrei; parteneriat cu Muzeul Etnografic al Transilvaniei – propune piese şi ilustraţii de epocă puse la dispoziţie de muzeul gazdă, de Muzeul Judeţean Tg Mureş – secţia de Etnografie şi Muzeul de Istorie, Arheologie şi Arte Plastice din Lugoj.
Batista brodată sau năfrămuţa este un accesoriu al portului popular românesc, dar şi un accesoriu al portului maghiar. Doamna Hedwig – Maria Formagiu scrie următoarele: “batistele au avut în decursul timpului diferite semnificaţii, fiind nelipsite din ocaziile mai deosebite cum sunt nunta (“batiste de ginere”, înmormântarea, etc. Datorită faptului că sunt şi accesorii ocazionale, ele sunt mai dezvoltate din punct de vedere artistic. Dezvoltă în raport cu proporţiile sale, două variante. Varianta A, batista pătrată şi varianta B, dreptunghiulară, folosită mai mult ca batistă de “cheutoare” sau de brâu”. Ajungem astfel la rolurile năfrămuţei în societate, de la obiceiuri nupţiale la cele calendaristice, la petrecerea flăcăilor la armată, însemne ale tinerelor la căsătorie. Majoritatea tivite, decorate cu motive geometrice, florale, zodiacale, elemente din viaţa satului, cu sau fără texte.
Se impune şi un scurt istoric al batistei. Vă supun atenţiei rânduri scrise de Constanţa Vintilă Ghiţulescu: “Termenul de batistă, preluat pe filiera limbii franceze, vine de la denumirea materialului din care este confecţionată batista: battistul este o ţesătură subţire de in sau bumbac” (în ‘Patimă şi desfătare. Despre lucrurile mărunte ale vieţii cotidiene în societatea românească 1750 – 1860’ capitolul ‘Primineli şi sulimanuri’).
Revin la expoziţia vernisată vineri 31 august – moderatori Cornelia Staicu, Tudor Sălăgean, Laura Pop/Tg Mureş – în care sunt expuse fotografii de epocă şi năfrămuţe din diferite zone ale Transilvaniei. Exemplificările sunt multe, eu vă ofer doar câteva începând cu fete în costume populare din Câmpia Transilvaniei, botă de chemător cu batistă brodată, miri în costume populare, steag de nuntă cu două tipuri de batiste (din comerţ, respectiv brodată), batistă de botez (Sânpaul), batistă de confirmare (Şiclod), batistă pentru sărbători pascale (Bozed), batistă de pomană la înmormântări (Dâmb), batistă la tânăr decedat, batistă brodată de saşi (Zagăr), batistă de zestre,…
Invitaţia de a vizita expoziţia 100 de năfrămuţe este făcută. Important este să onoraţi spaţiile generoase ale Muzeului Etnografic al Transilvaniei, să vă bucuraţi de cele văzute.
Demostene ŞOFRON