Muftiul Muurat Iusuf: Băsescu să nu implice Cultul Musulman într-un conflict politic cu pretext religios

Şeful Cultului Musulman din România, Muurat Iusuf, a declarat luni, într-o conferinţă de presă, la Constanţa, că este consternat de afirmaţiile fostului preşedinte Traian Băsescu, potrivit căruia construirea la Bucureşti a celei mai mari moschei din Europa şi a unei universităţi musulmane reprezintă un risc pentru securitatea naţională, informează AGERPRES.

„Opinia publică se doreşte a fi divizată de un conflict politic cu tendinţe confesionale. S-a spus (Traian Murat-IusufBăsescu – n.r.) că după construirea moscheii centrale din Bucureşti vor sosi şi studia în România 6.000 de studenţi musulmani şi ţara noastră va devin centru al islamului din Balcani. Eu garantez că niciodată în ţara noastră nu se va înfiinţa o universitate teologică musulmană şi, mai mult, nu există 6.000 de studenţi teologi musulmani în Bulgaria, Bosnia şi Macedonia, la un loc! (…) Fostul preşedinte Băsescu să nu implice Cultul Musulman într-un conflict politic cu pretext religios!”, a subliniat muftiul Muurat Iusuf.

Acesta consideră că declaraţiile lui Băsescu riscă să divizeze societatea românească pe criterii confesionale, să lanseze false subiecte de dezbatere, precum şi o posibilă „vînătoare de vrăjitoare”, fapt care este fără precedent, în opinia şefului Cultului Musulman.

„Regret să constat că fostul preşedinte a fost dezinformat pe tema viitorului nostru lăcaş de cult din Bucureşti şi, la rîndul său, a pus în circulaţie aceste informaţii, dar pentru a restabili adevărul îi reamintesc că în cadrul a două vizite oficiale efectuate în Turcia, în 2011 şi 2014, cînd l-am însoţit, a căzut de acord cu omologul său să acorde terenuri în Bucureşti pentru construirea acestei moschei şi a unui cimitir musulman. Reciproc, preşedintele turc şi-a asumat obligaţia punerii la dispoziţie, la Istanbul, a terenurilor necesare construirii unei biserici creştine româneşti şi a unui cimitir, pentru comunitatea românească din metropolă, acorduri care au şi fost finalizate, acum”, a declarat muftiul Muurat Iusuf.

Liderul spiritual musulman şi-a arătat nedumerirea şi faţă de interpretarea dată realizării proiectului moscheii din Bucureşti, reamintind că, pînă de curînd, fostul preşedinte al României se mîndrea cu faptul că a cununat în tinereţe o familie de tătari dobrogeni, de confesiune musulmană.

„Fostul preşedinte nu este străin de faptul că în cei zece ani de cînd conduc comunitatea musulmană din România am activat permanent în spiritul combaterii şi propagării extremismului confesional în rîndul credincioşilor noştri, că m-am preocupat în permanenţă să păstrez caracterul tolerant, paşnic al învăţăturilor noastre religioase şi să cultiv armonia interconfesională ce caracterizează societatea românească în general şi spaţiul dobrogean, în particular. O moschee cu aproximativ 1.500 de locuri pentru celebrarea slujbelor la marile sărbători religioase de peste an, adică cu un număr dublu faţă de cea construită de Regele Carol I în 1910, permite îndeplinirea adevărate meniri a Muftiatului Cultului Musulman din România, de a organiza ritualurile religioase în spaţii autorizate, cu personal autorizat şi şcolit în instituţii de educaţie oficiale şi nu pe stadioane sau în case de rugăciune clandestine, de către aşa-zişi imami, nerecunoscuţi de noi, despre care nu se ştie ce învăţături propăvăduiesc. Această moschee, conform tradiţiei islamice, dar şi creştine, deopotrivă, ar urma să beneficieze de anexe precum o cantină socială de o sută de locuri şi două săli de curs pentru predarea Coranului la cursurile şcolii de duminică”, a explicat imamul.

Potrivit muftiului Iusuf, proiectul ce va fi ridicat pe un teren acordat de Primăria Bucureşti, cu suprafaţă de circa 11.000 mp, ar avea nevoie de un buget de aproximativ trei milioane euro, banii urmînd să fie asiguraţi de Republica Turcia, prin intermediul Departamentului de Stat pentru Culte de la Ankara (DIYANET), instituţie ce a finanţat în ultimii 25 de ani majoritatea proiectelor de construire şi reabilitare a lăcaşelor de cult musulmane din România.

Muurat Iusuf a atras atenţia, în final, asupra pericolului ce rezidă din divizarea societăţii pe criterii religioase. „Eu sunt la fel de bun român, cetăţean loial ţării mele ca şi fostul preşedinte Băsescu. Bunicul meu este erou, căzut pe cîmpul de luptă în slujba patriei în cel de-Al Doilea Război Mondial şi cei din familia mea au luptat în toate războaiele pentru apărarea şi întregirea patriei. De asemenea, în România modernă se regăsesc în toate structurile de decizie şi putere funcţionari fideli statului, angajaţi atît în structurile Ministerului Apărării Naţionale, cît şi ale Ministerului de Interne, în Guvern şi Parlament. Şi, în acest context, nu înţeleg, în acest caz, de ce trebuie ca fostul preşedinte să afirme public că trebuie analizată în CSAT oportunitatea construirii unui edificiu religios musulman?”, s-a întrebat şeful Cultului Musulman din România.

Ideea construirii la Bucureşti a celei mai mari moschei din Europa şi a unei universităţi musulmane pentru 6.000 de studenţi reprezintă un risc pentru securitatea naţională, a afirmat duminică fostul preşedinte Traian Băsescu.

„Avem un premier care stă pitit pe la Istanbul. (…) Dar a luat decizia cu moscheea, ceea ce ne face să ne gîndim că a fost operat la cap, nu la picior. E o poveste care dacă n-ar fi tragică ar fi comică. În momentul în care islamismul se extinde către Balcani (…), prim-ministrul nostru (…) hotărăşte să aprobe construcţia celei mai mari moschei din Europa, pe lîngă care să funcţioneze o universitate pentru 6.000 de studenţi. Nu există risc mai mare de securitate naţională decît să aduci studenţi musulmani în România şi de aici să-i şi exporţi prin Europa (…) Cred că astfel de decizii sunt cel puţin nesăbuite, dacă nu antinaţionale”, a spus Băsescu în discursul ţinut la şedinţa reprezentanţilor organizaţiilor judeţene ale PMP din regiunea Sud Muntenia, desfăşurată în localitatea argeşeană Budeasa.

În opinia fostului şef al statului, situaţia ar trebui să fie analizată în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT). „Avem o minoritate de 70.000 – 80.000 de musulmani în România, îi respectăm, au moschei la Constanţa, au moschee în Bucureşti, dacă vor să mai facă una mititică sunt bineveniţi, dar să faci cea mai mare moschee din Europa şi să creezi pe lîngă ea o universitate pentru 6.000 de studenţi islamişti mi se pare o exagerare, care trebuie să fie judecată de CSAT şi sper ca un astfel de proiect să nu fie aprobat de statul român”, a afirmat Traian Băsescu.

Turcia va construi o moschee mare la Bucureşti, care va fi gata în termen de trei ani, a relatat recent ziarul turc Daily Sabah. În schimb, în baza unui acord semnat cu autorităţile române, Turcia va aloca un spaţiu pentru construcţia unei biserici de către România la Istanbul.

Construirea acestei moschei s-a aflat pe agenda preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan, care a efectuat o vizită la Bucureşti în luna aprilie. Cele două ţări ar fi ajuns la un acord pentru a grăbi planurile de ridicare a moscheii, potrivit sursei citate. Moscheea, care va fi construită pe o suprafaţă de 13.000 de metri pătraţi, va avea o capacitate de 2.000 de persoane. Potrivit Daily Sabah, guvernul român a aprobat concesionarea suprafeţei necesare pentru ridicarea moscheii într-unul din cartierele centrale ale Bucureştiului, pe o perioadă de 49 de ani.

Conform publicaţiei turce, construcţia ar urma să includă şi un complex cu o librărie, o şcoală de studiu al Coranului şi spaţii de recreere şi va avea caracteristicile arhitecturii din era otomană.

Articole din aceeasi categorie