Morţii Aiudului, căutaţi de echipa Centrului de Investigare a Crimelor Comunismului din România

Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului din România (CICCR) organizează la Aiud, începînd de marţi, 7 iunie, o investigaţie arheologică în zona cunoscută sub denumirea de Rîpa Robilor, unde comuniştii au îngropat o parte din elita rezistenţei româneşti, care şi-a găsit sfîrşitul între zidurile puşcăriei din localitate.

Cercetarea arheologică are drept scop căutarea, recuperarea şi deshumarea osemintelor unor foşti deţinuţi politici, după care se va încerca identificarea acestora. Investigaţiile se vor desfăşura într-un sector din fosta parcelă de teren CICCRrezervată în trecut pentru cimitirul penitenciarului, pe o suprafaţă ce nu a fost afectată de lucrările efectuate de-a lungul timpului în zonă. Operaţiunea va fi coordonată de Gheorghe Petrov, arheolog la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj şi voluntar la CICCR. Din colectivul de cercetare fac parte Paul Scrobotă (Muzeul de Istorie Aiud) şi Horaţiu Groza (Muzeul de Istorie Turda). La cercetări vor participa şi directorul Muzeului Naţional al Unirii din Alba-Iulia, Gabriel Rustoiu şi coordonatorul CICCR, Marius Oprea.

„În urma unor cercetări de teren efectuate în municipiul Aiud, judeţul Alba, am reuşit să identificăm cu aproximaţie suprafaţa de teren pe care au fost înhumaţi foştii deţinuţi politici care au decedat în Penitenciarul Aiud în perioada prigoanei comuniste. În anul 2009, Primăria a cedat terenul în folosinţă gratuită pentru o perioadă de 49 de ani către Schitul Înălţarea Sfintei Cruci, un mic şi restrîns aşezămînt monahal situat în zona respectivă, care deserveşte şi Monumentul Calvarul Aiudului, închinat memoriei foştilor deţinuţi politici morţi în temniţele comuniste. După preluarea respectivului teren, Biserica Ortodoxă a iniţiat la faţa locului o investiţie imobiliară, care prevede edificarea unei biserici şi a unui aşezămînt monahal. Lucrările întreprinse pînă în prezent au vizat doar pregătirea locului unde vor fi ridicate edificiile menţionate, însă această intervenţie, care a necesitat excavarea şi evacuarea unor cantităţi mari de pămînt, a afectat parţial şi o parte din suprafaţa fostului cimitir al deţinuţilor” – se precizează într-un comunicat al CICCR, remis presei.

Alături de Sighet, Gherla sau Rîmnicu Sarat, penitenciarul Aiud a fost un loc de exterminare pentru diferite categorii de deţinuţi din gulagul românesc. La Aiud au fost închise personalităţi marcante ale României interbelice, între care generalii Aurel Aldea (decedat la Aiud, la 17 octombrie 1949), Ioan Arbore, Dumitru Dobre, Constantin Eftimiu, (decedat la Aiud, la 19 octombrie 1950), Nicolae Stoenescu, Constantin Pantazi, Nicolae Şova, amiralul Horia Măcellariu, foştii miniştri Ion Petrovici, Ghiţă Pop, Alexandru Marcu, I.C. Petrescu, Istrate Micescu (decedat la Aiud, la 29 mai 1951), Petre Tomescu, Alexandru Constant, intelectualii Mircea Vulcănescu (decedat la Aiud, la 28 octombrie 1952), Radu Gyr, Nichifor Crainic, Dumitru Stăniloaie, Gheron Netta (decedat la Aiud, la 27 august 1955), Paul Zarifopol, Petre Ţuţea, Constantin Noica, Pantelimon Hallipa, Corneliu Coposu sau Ion Diaconescu.

M. TRIPON

Articole din aceeasi categorie