Mitropolia Clujului, Mitropolie de obârșie ștefaniană

Viața spirituală a transilvănenilor a fost plină de încercări, ca și istoria lor. Centrele episcopale au apărut, au dispărut și s-au transferat în funcție de conjuncturile istorice. Așa, vremelnic, au luat naștere Arhiepiscopia de la Feleac și Episcopia de la Vad.

Ștefan cel Mare și Sfânt era în bune relații cu Matia Corvin și, în virtutea acestor relații, s-au putut ctitori istoricele biserici de la Feleac și de la Vad. Un document de maximă valoare îl constituie înscrisul de pe ferecătura unei evanghelii, a cărei cópii se află în muzeul Mitropoliei de la Cluj, ferecătură realizată de vistiernicul Isac a lui Ștefan cel Mare, la 1498, pentru arhiepiscopul nostru Daniil de Feleac.

Academicianul Ioan-Aurel Pop afirma că Mitropolia Feleacului a fost creată și a funcționat în primele sale decenii sub oblăduirea Mitropoliei Moldovei de la Suceava și sub înaltul patronaj al lui Ștefan cel Mare. Ierarhii care au păstorit aici, amintiți de documente, sunt arhiepiscopul Daniil, urmașul lui Kir Marcu, Danciu, care a păstorit cu aproximație între anii 1516-1533, urmat de Anastasie, episcop de Vad și Feleac și, în fine, Petru (1537-1550), felecan de loc și hirotonit în țara Românească.

În mod tradițional exarhul Plaiurilor era Mitropolitul Țării Românești, dar vremelnic regiunile din jurul Clujului ajung sub autoritatea mitropoliților de la Suceava datorită raporturilor speciale pe care Sfântul Ștefan cel Mare le avea cu Matia Corvin. După 1550 se stinge gloria medievală a Feleacului. Vadul fiind pe domeniul lui Petru Rareș, va mai dura o vreme. Apoi reședința mitropolitană se va muta la Alba Iulia, pe vremea Mitropolitului Eftimie, care avea jurisdicția asupra întregii Transilvanii, Bihorului și Maramureșului. Tradiția Alba Iuliei – capitală princiară, se va consolida mai ales datorită lui Mihai Viteazul. El va restatornici vechea oblăduire munteană asupra Bisericii transilvane.

Convulsiile religioase ce au urmat datorită uniației încurajate de stăpânirea austriacă, au dus la dispariția Mitropoliei de la Alba Iulia, la anul 1700. După ample frământări, pe care le aflăm consemnate de istorie în veacul al 18-lea, Mitropolia se va reface la Sibiu. Omul providențial pe care-l reține istoria spiritualității transilvănene este Sfântul Mitropolit Andrei Șaguna. El ar fi dorit încă pe la 1863 refacerea scaunului vlădicesc de la Cluj. Lucrul acesta a fost posibil de abia după Marea Unire. În 1921 corpurile legiuitoare de la București vor reînființa eparhia de la Cluj, sub numele de Episcopia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului și Clujului, cu reședința la Cluj. Ierarhul puternic, harnic, misionar și gospodar care rămâne în inima și evlavia noastră a fost Nicolae Ivan. El avea conștiința că reîntemeiază vechiul scaun al Sfântului Ștefan cel Mare, de aceea a și organizat un pelerinaj la mormântul lui, de la Putna. Nicolae Ivan a zidit catedrala, a procurat reședința, a înființat școala teologică, a întemeiat revista eparhială, a zidit biserica „Sfântul Nicolae” și alte biserici, a făcut rost de multe proprietăți edilitare și funciare. Lui i-au urmat în scaun mitropolitul Nicolae Colan, arhiepiscopul Teofil Herineanu, mitropolitul Bartolomeu Anania și, din 2011, eu.

Trebuie consemnat că în 1973 scaunul episcopal de la Cluj este ridicat la rangul de Arhiepiscopie, iar în anul 2005, Sfântul Sinod înființează Mitropolia Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului. În anul 2012, printr-o reorganizare, mitropolia devine Mitropolia Clujului, Maramureșului și Sălajului.

Rațiunile pentru care a luat ființă această mitropolie sunt argumentate de importanța culturală, socială și economică a acestui oraș care, în mod evident, este capitala Transilvaniei, iar această capitală nu poate fi lipsită de un centru de greutate ortodox, care să desfășoare în spațiul transilvan o misiune pastorală corespunzătoare demnității orașului. De fapt, încă din 1923, Octavian Goga îi scria finului și prietenului său, Sebastian Stanca, consilier eparhial la Cluj, un gând profetic: „Părinte și bunul meu fin și amic. Nu fi supărat că va ieși catedrala mai mică decât în planul vostru, pentru că această biserică va deveni Catedrala Mitropoliei Transilvaniei, pe care străinii au fugărit-o la Rășinari și Sibiu”.

Ziua în care în mod festiv a fost inaugurată Mitropolia de la Cluj și întronizat primul ei mitropolit a fost 25 martie 2006, zi de mare praznic împărătesc. A dat Dumnezeu o zi frumoasă și călduță, Liturghia oficiindu-se în fața Catedralei, Piața Avram Iancu fiind ticsită de mulțimea credincioșilor. Patriarhul Teoctist, de pioasă amintire, a patronat sărbătoarea, instalându-l pe mitropolitul Bartolomeu Anania. Tot într-o zi de 25 martie, anul 2011, după plecarea în eternitate a vrednicului și eruditului mitropolit Bartolomeu, am fost întronizat eu de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, cel ce încerc sa fac misiunea Domnului Hristos aici, în această metropolă a Transilvaniei.

De aceea, și în acest an, de 25 martie, vom sărbători cu evlavie hramul mitropoliei noastre, mai ales că acest an este unul jubiliar: se împlinește un veac de la unirea Transilvaniei, Basarabiei și Bucovinei cu Regatul României.

Pentru toate Îi mulțumim și-I dăm slavă lui Dumnezeu!

† Arhiepiscopul și Mitropolitul ANDREI

Articole din aceeasi categorie